Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
România se confruntă cu o criză profundă a consumului de droguri, care începe de la vârste tot mai fragede, potrivit unui raport recent al Agenției Naționale Antidrog.
Medicul Radu Țincu, șeful Secției de Toxicologie la Spitalul de Urgență Floreasca și expert al Agenției Europene pentru Droguri, a evidențiat gravitatea fenomenului în emisiunea Oanei Stănciulescu la emisiunea #Rezist, acesta subliniind că vârsta la care copiii încep să consume droguri a scăzut la doar 9-10 ani, iar traficanții pot avea chiar și 13 ani.
"Dacă ar fi să pornim de la raportul oficial al Agenției Naționale Antidrog, se spune foarte clar că vârsta de consum a ajuns la 9-10 ani. Doar pornind de la această informație, putem să ne punem problema că avem, într-adevăr, o mare problemă cu consumul de droguri. Dacă au ajuns copii de 9 ani să consume droguri, au fost identificați traficanți cu vârsta de 13 ani, ne dăm seama că acest fenomen a fost neglijat o perioadă lungă de timp.
Am încercat, cu multe subiecte tabu să ne prefacem că nu există această problematică a consumului de droguri și s-a ajuns aici. Problema pe care eu o văd, dincolo de efectele imediate, mă îngrijorează cum va arăta societatea peste 10-15 ani, pentru că acești tineri, care astăzi consumă substanțe psihoactive de abuz, vor avea tulburări în dezvoltarea creierului, vor avea tulburări de comportament, vor avea tulburări psihiatrice", a explicat dr. Radu Țincu, șeful Secției de Toxicologie din Spitalul de Urgență Floreasca din București, expert al Agenției Europene pentru Droguri, în emisiunea Oanei Stănciulescu la emisiunea #Rezist.
Consumatori de droguri - FOTO: Freepik@Kadzo1111
Dr. Radu Țincu a atras atenția că acest flagel, neglijat ani la rând, va avea efecte devastatoare pe termen lung, nu doar asupra sănătății mentale și fizice a tinerilor, dar și asupra viitorului societății.
"Mulți vor necesita terapie psihiatrică pe termen lung sau toată viață. Atunci, societatea, peste 15 ani va fi alcătuită dintr-o serie de persoane care sunt disfuncționale din punct de vedere neurocognitiv.
Nu putem să acceptăm ca societățile să se degradeze, la nivel european, nivel internațional, sub efectul acestor substanțe. Dincolo de afectarea psihică pe care aceste substanțe o pot determina pe termen mediu și lung, am mai observat un lucru, și anume se produce un fenomen de depersonalizare.
Acești oameni nu mai au personalitate conturată pentru că substanțele respective, care îi mută în diferite realități, îi face să fie total debusolați și să nu mai aibă personalitate.
Oamenii pe care i-am văzut ani de zile consumând substanțe psihoactive, și-au pierdut sufletul, și-au pierdut acea energie vitală, acea conștiință pe care o aveau și sunt niște carcase ambulante, cum americanii i-au denumit zombi, pentru că le lipsește personalitatea", a explicat medicul Radu Țincu, șeful Secției de Toxicologie din Spitalul de Urgență Floreasca din București, expert al Agenției Europene pentru Droguri, în emisiunea Oanei Stănciulescu la emisiunea #Rezist.
Vezi mai multe în VIDEO:
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Conform unui studiu, plictiseala provocată de scroll-ul pe rețelele de socializare ar putea să vă agraveze problema.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Ce se întâmplă cu adevărat când nu ai niciun prieten? Adevărul crud pe care nimeni nu vrea să-l spună despre viața socială a adulților.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
