Coronavirus: care este poarta de intrare în organism a virusului
Două tipuri de celule ce favorizează pătrunderea SARS-CoV-2 în organism sunt cel mai adesea găsite în nas, ceea ce duce la concluzia că nasul este cel mai frecvent poarta de intrare în organism a...
Două tipuri de celule din cavitatea nazală au fost identificate drept cele mai probabile puncte de intrare a coronavirusului în corpul uman, a concluzionat o echipă internaţională de cercetători, potrivit agerpres.ro. Oamenii de ştiinţă au descoperit că cele două tipuri de celule prezentau niveluri ridicate ale proteinelor de intrare pe care le foloseşte COVID-19 pentru a pătrunde în corpul uman. Potrivit specialiştilor, identificarea acestor celule ar putea explica rata mare de transmitere a acestui virus. În plus, cercetarea a demonstrat că celule din ochi şi din unele organe conţin, de asemenea, proteine de pătrundere virală.
Conform unor studii anterioare, eşantioanele prelevate cu ajutorul tampoanelor speciale din nasul pacienţilor cu COVID-19, simptomatici sau asimptomatici, prezentau concentraţii virale mai mari în comparaţie cu cele prelevate din gât. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele lor ar putea avea implicaţii în viitor pentru tratamentul şi prevenirea bolii.
COVID-19, care a ucis peste 180.000 de vieţi în întreaga lume, afectează plămânii şi căile respiratorii. Simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale gripei, printre acestea numărându-se febra, tusea şi durerile în gât, în timp ce unele persoane pot să nu prezinte simptome, fiind totuşi capabile să transmită virusul.
În cele mai grave cazuri, virusul provoacă pneumonie, care poate duce la deces. Se crede că virusul se răspândeşte prin picături respiratorii eliminate când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau vorbeşte.
Oameni de ştiinţă din întreaga lume încearcă să înţeleagă modul exact în care se răspândeşte virusul pentru a ajuta la prevenirea transmiterii şi dezvoltarea unui vaccin.
Doctor Waradon Sungnak, autor principal al studiului, de la Wellcome Sanger Institute, a spus: "Am descoperit că proteina receptor ACE2 şi proteaza TMPRSS2 care pot activa intrarea SARS-CoV-2 sunt exprimate în celule din diferite organe, inclusiv celule de pe mucoasa interioară a nasului. Am dezvăluit apoi că celulele ce secretă mucus şi celulele ciliate din nas prezentau cele mai ridicate niveluri ale ambelor proteine virale de COVID-19 dintre toate celulele din căile respiratorii. Acest lucru face ca aceste celule să fie cea mai probabilă cale iniţială de infecţie pentru acest virus".
Doctor Martijn Nawijn de la Centrul Medical Universitar Groningen din Olanda, a declarat: "Este pentru prima dată când aceste celule din nas au fost asociate cu COVID-19. Deşi există numeroşi factori care contribuie la transmisibilitatea virusului, descoperirile noastre sunt în concordanţă cu ratele de infectare rapidă ale virusului, observate până în prezent. Localizarea acestor celule, pe suprafaţa internă a nasului le face foarte accesibile virusului şi, de asemenea, poate contribui la transmiterea către alte persoane".
Cercetarea a fost realizată de Wellcome Sanger Institute, Centrul Medical Universitar Groningen, Universitatea Coasta de Azur şi Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi colaboratorii lor, în cadrul Atlasului Celular Uman (Human Cell Atlas) al Lung Biological Network.
Raportată în Nature Medicine, analiza face parte dintr-un demers internaţional prin care se încearcă utilizarea datelor din Atlasul Celular Uman pentru a înţelege infecţia şi boala.
Pentru a descoperi care celule ar putea fi implicate în transmiterea coronavirusului, cercetătorii au analizat mai multe seturi de date din Atlasul Celular Uman din peste de douăzeci de ţesuturi diferite de la persoane neinfectate. Ei au căutat să afle care celule individuale au exprimat ambele proteine de intrare esenţiale pe care COVID-19 le foloseşte pentru a infecta celulele umane.
-
-
-
-
-
EXCLUSIV Ce înseamnă metastazele cerebrale și când devin periculoase27.08.2026, 15:21
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
COVID, impact grav asupra creierului
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
