Un studiu conform căruia fumătorii ar fi mai protejați în fața infecției cu noul tip de coronarivus a fost publicat în medicul online. Medicul Mihai Craiu explică de ce nu ar fi reală această teorie...
Medicul Mihai Craiu a desființat teoria conform căreia fumătorii ar fi mai protejați în fața înfecției cu COVID-19. Ideea a fost vehiculată în mediul virtual și chiar a apărut în publicații cunoscute, însă studiul la care se face referire nu a primit încă aprobarea autorităților medicale.
Iată ce a scris medicul pe pagina sa de socialzare:
„Nu sunt expert în presă scrisă dar pot comenta pertinent un articol pe teme medicale (ce îmi sunt familiare, evident). Acesta este unul dintre ele...
Autorii articolului popularizează o tentativă de studiu la un spital parizian. Spun TENTATIVĂ pentru că undeva într-un colț este notat faptul că autorii studiului așteaptă încă aprobarea autorităților medicale franceze.
Buuun...
Deci vorbim de un viitor studiu care își dorește să valideze ipoteza că o substanță din compozitia țigărilor (prezumat nicotina) ar conferi un grad de protecție contra COVID-19. Această idee strălucită a izvorât din observația că între pacienții COVID-19 spitalizați există un procent mai mic de fumători decât în populația generală.
Este posibil să aflăm despre conflicte de interese sau nu... Dar sigur vom observa câteva erori grave de judecată în elaborarea unui astfel de articol.
Coincidența temporală NU înseamnă cauzalitate. Faptul că există mai puțini fumători între bolnavii de COVID-19, decât între membrii sănătoși ai țării respective, nu înseamnă că, DIN CAUZA fumatului, nu a apărut boala, la cei neafectați de SARS-CoV-2.
Cu siguranță acest nou coronavirus afectează, în toate zonele din lume, pacienții mai fragili, mai vârstnici, având comorbidități. În acest subgrup de persoane, în toate țările din lume, există mai puțini fumători, decât în populația generală.
Ca să nu mai vorbim de faptul că în studiu nu este vorba de țigări, ci de plasturi de administrare transdermică a nicotinei.
E cel puțin incorect să te folosești de tot valul de emoții și frici asociate coronavirusului pentru a minimaliza efectul nociv al fumatului și pentru a crea triste pretexte pentru cei care încearcă să renunțe la fumat. Mai ales că exista articole, deja publicate, ce susțin contrariul.
«Nu mă las acum, cu covidu... Mai vedem după...»
Nu mai vedem nimic! Fiecare face ce vrea cu sănătatea lui. La el acasă. Dar nu luând decizii greșite ca urmare a unor manipulări emoționale.
Toată munca de convingere a unor experți în tabacologie, tot efortul pneumologilor români sau de oriunde, poate fi subminat de astfel de abordări dubioase. Sunt foarte curios dacă un comitet de etică va aproba un astfel de studiu... Și dacă va fi aprobat, NU este un studiu cu fumat/fumători!
MESAJ DE LUAT ACASĂ - fumatul scurtează viața, afectează sănătatea (și a celor din jurul dvs. care nu fumează, chiar și a copilului pe care îl veți avea în viitor!) și nu vindecă/previne COVID-19!”
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
