Pacienții cu COVID-19 suferă de probleme cognitive și comportamentale la două luni după externarea din spital, arată un nou studiu prezentat la cel de-al 7-lea Congres al Academiei Europene de Neurologie (EAN)...
Probleme legate de memorie, conștientizarea spațială și probleme de procesare a informațiilor au fost identificate ca fiind repercusiunile cele mai des întâlnire la pacienții post-COVID-19 care au fost urmăriți în termen de opt săptămâni după externare.
Cercetarea a constatat, de asemenea, că unul din 5 pacienți a raportat tulburare de stres post-traumatic (PTSD), 16% dintre pacienți au prezentat simptome depresive.
Studiul, realizat în Italia, a implicat testarea abilităților neurocognitive și efectuarea de RMN-uri cerebrale la pacienți la două luni după ce au prezentat simptome COVID-19. Mai mult de 50% dintre pacienți au prezentat tulburări cognitive; 16 % au avut probleme cu funcția executivă (folosirea memoriei de lucru, gândirea flexibilă și prelucrarea informațiilor), 6% au avut probleme vizuo-spațiale (dificultăți de apreciere a adâncimii și de a vedea contrastul), 6% au avut probleme de memorie și 25% au manifestat o combinație a tuturor acestor simptome.
Problemele cognitive și psihopatologice au fost mult mai grave la persoanele mai tinere, majoritatea pacienților cu vârsta sub 50 de ani având probleme cu funcțiile executive ale creierului. În întregul eșantion, severitatea mai mare a simptomelor respiratorii acute COVID-19 în timpul internării în spital a fost asociată cu o performanță scăzută a funcției executive.
În plus, o observare longitudinală a aceleiași cohorte, la 10 luni de la COVID-19, a arătat o reducere a tulburărilor cognitive de la 53 la 36%, dar o prezență persistentă a PTSD și a simptomelor depresive.
Autorul principal al studiului, Prof. Massimo Filippi, de la Institutul Științific și Universitatea Vita-Salute San Raffaele, Milano, Italia, a explicat că „studiul nostru a confirmat că probleme cognitive și comportamentale semnificative sunt asociate cu COVID-19 și persistă la câteva luni după remisia bolii”.
„O constatare deosebit de alarmantă este schimbările funcției executive pe care am constatat-o, ceea ce poate face dificilă concentrarea, planificarea, gândirea flexibilă și amintirea lucrurilor. Aceste simptome au afectat trei din 4 pacienți mai tineri care erau la vârsta de muncă”, a completat aceta.
Nu a fost observată nicio relație semnificativă între performanța cognitivă și volumul creierului în cadrul studiului.
„Sunt necesare studii mai mari și urmărirea pe termen lung a acestor pacienți, dar acest studiu sugerează că boala COVID-19 este asociată cu probleme cognitive și psihopatologice semnificative”, a concluzionat dr. Canu, cercetător la Spitalul San Raffaele din Milano și autor principal al studiului. „Urmărirea pacienților și tratamentele adecvate sunt cruciale pentru a se asigura că cei spitalizați anterior primesc sprijin adecvat pentru a ajuta la ameliorarea acestor simptome”, a conchis el, într-un comunicat remis redacției.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
