COVID-19. Toleranța la boală. De ce unele persoane sunt asimptomatice
Oamenii de știință încearcă să afle care este explicația pentru care unele persoane infectate cu noul coronavirus nu prezintă simptome.
Unul dintre motivele pentru care Covid-19 s-a răspândit atât de repede pe tot globul este că, în primele zile după infecție, pacienții nu prezintă simptome, astfel că transmit mai departe virusul fără să își dea seama. Pe lângă acești pacienți pre-simptomatici, răspândirea pandemiei a fost facilitată și de un grup mai misterios de oameni: așa-numiții asimptomatici.
Conform diferitelor estimări, între 20 și 45% dintre persoanele care suferă de Covid-19 - și, probabil, mai mult, potrivit unui studiu recent realizat de Centers for Disease Control and Prevention - trec printr-o infecție cu coronavirus fără să-și dea seama că au avut vreodată. Fără febră sau frisoane. Fără pierderi de miros sau gust. Fără dificultăți de respirație. Nu simt nimic.
Cazurile asimptomatice nu sunt unice pentru Covid-19, notează Medscape. Acestea apar odată cu gripa obișnuită și, probabil, apăreau și în pandemia din 1918, potrivit epidemiologului Neil Ferguson de la Imperial College London. Dar oamenii de știință nu sunt siguri de ce anumiți oameni nu pățesc nimic de la Covid-19. „Acesta este un mister extraordinar în acest moment”, a declarat pentru Medscape dr. Donald Thea, expert în boli infecțioase la Școala de Sănătate Publică a Universității din Boston.
Cum luptă organismul cu agenții patogeni
Teoria predominantă este că sistemul lor imunitar combate virusul atât de eficient încât nu se îmbolnăvesc. Dar unii oameni de știință sunt încrezători că răspunsul agresiv al sistemului imunitar, eliminarea anticorpilor și a altor molecule pentru a elimina o infecție, sunt doar o parte a poveștii.
Unii experți consideră că organismul uman nu poate purta întotdeauna un război total împotriva virușilor și a altor agenți patogeni. Poate fi, de asemenea, capabil să găzduiască o infecție, uneori atât de perfect încât să nu apară simptome. Acest fenomen, cunoscut sub numele de toleranță la boli, este bine cunoscut la plante, dar a fost documentat doar la animale în ultimii 15 ani, o arată un studiu publicat în jurnalul medical Science Mag.
Toleranța la boli
Toleranța la boli este capacitatea unui individ, datorită unei predispoziții genetice sau a unui aspect al comportamentului sau stilului de viață, de a prospera în ciuda faptului că este infectat cu o cantitate de agent patogen care îi îmbolnăvește pe alții. Toleranța ia diferite forme, în funcție de infecție. De exemplu, atunci când este infectat cu holeră, care provoacă diaree apoasă care poate ucide rapid prin deshidratare, corpul ar putea mobiliza mecanisme care să mențină echilibrul fluidelor și al electroliților. În timpul altor infecții, organismul poate modifica metabolismul sau poate activa microbii intestinali - orice ajustare internă este necesară pentru a preveni sau repara leziunile tisulare sau pentru a face un germen mai puțin vicios.
Cercetătorii care studiază aceste procese se bazează pe experimente invazive care nu pot fi făcute la oameni. Cu toate acestea, ei consideră infecțiile asimptomatice drept dovezi că toleranța la boli apare la om. Cel puțin 90% dintre cei infectați cu bacteria tuberculozei nu se îmbolnăvesc. Același lucru este valabil pentru mulți dintre cei 1,5 miliarde de oameni la nivel global care trăiesc cu viermi paraziți numiți helminti în intestin, potrivit unui studiu din 2018, publicat în jurnalul medical Frontiersin.
-
Cine pune mai multă sare în mâncare? Diferența dintre bărbați și femei05.04.2026, 20:00
-
De ce femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații05.04.2026, 19:00
-
Secretul neașteptat pentru oase puternice05.04.2026, 18:00
-
Soluția simplă care reduce riscul de demență cu 25%05.04.2026, 17:00
-
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
COVID-19, evoluție neașteptată
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
