COVID-19: uscătoarele de mâini pot răspândi noul coronavirus. Prosoapele de hârtie, mai bune

Oamenii de știință de la Universitatea din Leeds au investigat dacă modul în care oamenii își usucă mâinile într-o toaletă publică face vreo diferență în modul în care se transmite COVID-19.

Ei au constatat că prosoapele din hârtie au fost substanțial mai eficiente pentru eliminarea germenilor pentru persoanele care nu se spală corect pe mâini după ce merg la baie, conform unui nou studiu.

În studiu, ei au descoperit și că zece din 11 suprafețe atinse de cineva care a folosit un uscător de mâini aveau o contaminare semnificativ mai mare decât de la persoanele care foloseau un prosop de hârtie.

Studiul celor de la Leeds a constatat că eșecul de a elimina virusul din mâinile murdare crește transferul către alte suprafețe și duce la mai multe oportunități de răspândire a acestuia.

Dr. Ines Moura, de la Universitatea din Leeds, a spus că rezultatele sunt relevante pentru controlul răspândirii virusului la nivel mondial. „Prosoapele de hârtie ar trebui să fie modalitatea preferată de a usca mâinile după spălare, reducând astfel riscul de contaminare și răspândire."

Echipa de cercetare susține că există o tendință generală de utilizare a uscătoarelor de mâini, în special în spitale, în ultimii ani, și de eliminare a prosoapelor de hârtie din toalete.

Cu toate acestea, atât NHS (sistemul britanic de sănătate), cât și indicațiile OMS de spălare a mâinilor, recomandă utilizarea unui prosop de hârtie pentru a usca mâinile și, de asemenea, utilizarea unui prosop de hârtie pentru a închide robinetul.

Cum au făcut studiul și la ce concluzii au ajuns

În studiu lor, patru voluntari au simulat contaminarea mâinilor sau a mănușilor folosind un virus care infectează bacteriile și care este inofensiv pentru oameni.

Mâinile nu au fost spălate după contaminare pentru a simula mâinile prost spălate sau inadecvat spălate - ceva dxes întâlnit în ciuda avertismentelor și multiplelor sfaturi.

Subiecții și-au uscat mâinile într-o toaletă publică a unui spital și, după plecare, s-au recoltat probe din zonele publice și din secție.

Oamenii de știință au testat numeroase suprafețe după contactul cu mâinile, inclusiv uși, scări, balustrade, butoane de la lift, telefoane, butoane de interfon și scaune.Au testa, de asemenea, tubul stetoscopului, capetele acestuia și piesele care se pun pe piept și halatele în sine.

Deși atât uscătoarele de mână, cât și prosoapele de hârtie au fost semnificativ mai bune la reducerea contaminării decât în cazul în care mâinile nu erau uscate, toate suprafețele testate în urma utilizării uscătoarelor de mâini au prezentat contaminare. Dar, doar șase din zece suprafețe au prezentat contaminare după utilizarea prosopului de hârtie. Contaminarea suprafeței după contactul cu mâinile a fost de peste zece ori mai mare după uscarea mâinilor cu un uscător de mâini, decât după cea cu prosoape de hârtie. De asemenea, dispersarea virală la halat și îmbrăcăminte a fost de cinci ori mai mare după folosirea unui uscător de mâini decât după uscare cu un prosop de hârtie.

Constatările au fost publicate într-un jurnal abstract al Congresului European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ECCMID), congres care trebuia să aibă loc în perioada 18-21 aprilie la Paris, dar a fost anulat.