S-ar putea să fiți familiarizați cu zicala „Suntem ceea ce mâncam”, dar știați că alimentele pe care le consumați v-ar putea afecta creierul și memoria? Asta arată un nou studiu:...
Auriel Willette, profesor asistent și echipa sa de cercetători din cadrul Departamentului de Științe Alimentare și Nutriție Umană de la Universitatea de Stat din Iowa, au descoperit un hormon de sațietate care, la nivuri mai ridicate, ar putea scădea probabilitatea unei persoane de a dezvolta boala Alzheimer. O lucrare care prezintă rezultatele studiului recent a fost acceptată pentru publicare în jurnalul Neurobiologia îmbătrânirii (Neurobiology of Aging).
Folosind informațiile din baza de date Alzheimer Disease Neuroimaging Initiative (ADNI), cercetătorii s-au uitat la hormonul de sațietate, Cholecystokinin (CCK), la 287 de persoane. CCK se găsește atât în intestinul subțire, cât și în creier. În intestinul subțire, CCK permite absorbția grăsimilor și a proteinelor. În creier, CCK este localizat în hipocampus, care este regiunea formatoare de memorie a creierului, a spus Willette.
Cercetătorii au descoperit că la persoanele care au niveluri mai mari de CCK, riscul lor de a avea ușoare tulburări cognitive, precursoare pentru boala Alzheimer, sau boală Alzheimer a scăzut cu 65%.
„Să sperăm că va ajuta la dezvăluirea modului în care hormonii de sațietate din sânge și creier afectează funcția creierului", a spus Willette.
Alexandra Plagman, autorul principal și absolvent de Științe nutriționale, a declarat că a ales să se concentreze asupra CCK, deoarece este foarte bine exprimată în formarea memoriei. Cercetătorii au dorit să vadă dacă există o semnificație sau o conexiune între nivelurile de CCK și cele de memorie și materie gri în hipocampus și alte one importante.
Ei s-au uitat, de asemenea, la proteinele p-tau și tau, despre care se crede că sunt toxice pentru creier, pentru a vedea cum ar putea afecta CCK și memoria. Cercetătorii au descoperit că, pe măsură ce nivelurile de tau au crescut, volumul mai mare de CCK nu mai era legat de scăderea declinului memoriei.
Cercetătorii speră că acest studiu îi va încuraja și pe alții să se uite la aspectul nutrițional al dietelor, comparativ cu doar a te uita la aportul caloric al acestora. Plagman analizează deja la modul în care dieta influențează nivelurile CCK ale unui individ prin cercetarea nivelurilor de glucoză în post.
„Uitându-ne la aspectul nutrițional, putem spune dacă o anumită dietă ar putea preveni boala Alzheimer sau dacă poate preveni progresia bolii", a spus Plagman într-un material dat publicității de Universitatea de Stat din Iowa.
„Reglementarea momentului când ,âncăm și cât de mult mâncăm poate avea o anumită legătură cu cât de bună este memoria noastră", a adăugat Willette. „Ideea de bază e: ceea ce mâncăm și ceea ce face corpul nostru cu aceste alimente, ne afectează creierul".
Studiul poate fi găsit AICI.
Un studiu arată că asocierea dintre băuturile carbogazoase, muncă intensă pe o vreme toridă cresc riscul de boli renale.
Procedura vitală pentru afecțiunile renale severe. Cum menține echilibrul chimic al corpului și împiedică acumularea deșeurilor toxice.
Analize importante în pachetul de prevenție a bolii cronice de rinichi.
Leziunile renale acute au fost subiectul unui studiu care a căutat o soluție pentru cea mai comună complicație apărută la 1 din 5 pacienți americani internați.
De ce au românii boli în stadii avansate? Dr. Liliana Tuță ne-a oferit o explicație dură despre obiceiul românilor.
Insuficiența renală ar putea avea noi tratamente, după ce oamenii de știință au descoperit un mecanism care reglează activitatea rinichilor.
Află mai multe despre importanța menținerii unui stil de viață sănătos și de ce diabetul poate agrava boala cronică de rinichi.
Boala cronică de rinichi este diagnosticată foarte rar în stadii incipiente. Care este motivul și ce ar trebui să știe toți pacienții.
Când se produce hiperkalemia și care sunt persoanele cele mai predispuse. Ce rol are potasiul în sănătate.
