Cum o durere o suprimă pe alta: teste pe mecanismul care controlează durerea
Când doi stimuli dureroși acționează asupra noastră în același timp, percepem unul dintre ei ca fiind mai puțin dureros. Acest fenomen face parte din sistemul propriu de control al durerii. O disfuncție a...
Percepția umană a durerii poate varia foarte mult în funcție de situație. Deci, este posibil ca același stimul dureros să se „simtă” mai mult sau mai puțin dureros în condiții diferite. Sistemul propriu de control al durerii al organismului este responsabil de acest lucru. Cercetătorii investighează acest sistem cu metoda de cercetare numită Modularea Durerii Condiționate sau MDC (CPM în engleză), pe scurt. „Aceasta înregistrează cât de puternic un stimul dureros inhibă experiența unui alt stimul dureros care este prezentat în același timp”, explică profesorul asistent Dr. Oliver Höffken, neurolog la Bergmannsheil.
În primul studiu, echipa de cercetare a comparat un model MDC stabilit, cu o variantă introdusă recent. Primul stimul, numit și stimul de testare, se administrează de două ori: o dată singur și o dată împreună cu al doilea stimul, numit stimulul condiționator. Persoana testată trebuie să evalueze cât de dureros a fost stimulul testat de unul singur și cum s-a simțit în timpul administrării stimulului condiționat.
Un criteriu obiectiv
În studiul curent (link direct studiu) publicat în BMC Neuroscience, echipa condusă de Oliver Höffken, Dr. Özüm Özgül și profesorul Elena Enax-Krumova au comparat doi stimuli de testare diferiți: un stimul încercat și testat cauzat de durerea dată de căldură și unul nou declanșat de stimularea electrică a pielii.
În ambele cazuri stimulul de condiționare a fost generat de apă rece. Stimularea electrică a pielii are un avantaj decisiv față de metoda de căldură utilizată anterior: permite măsurarea modificărilor în activitatea creierului declanșate de stimulii electrici ai pielii cu ajutorul unei electroencefalograme (EEG).
Acest lucru adaugă un criteriu obiectiv măsurabil evaluării durerii subiective a persoanelor testate.
Două mecanisme cu același rezultat
În cel de-al doilea studiu, cercetătorii au folosit modelul MDC testat anterior cu stimularea electrică a pielii și l-au comparat cu efectul de ameliorare a durerii al distragerii cognitive. Au descoperit că atât metoda MDC, cât și distragerea cognitivă pot reduce senzația de durere într-un grad similar. Cu toate acestea, cele două metode au prezentat rezultate diferite în măsurarea potențialelor electrice.
„Pe baza măsurătorilor noastre, presupunem că cele două efecte de ameliorare a durerii examinate sunt două mecanisme neuronale diferite care duc doar la același efect”, spune Höffken.
Cercetătorii au efectuat studiile pe voluntari sănătoși. Dar cercetarea asupra sistemului propriu de inhibare a durerii este, de asemenea, relevantă pentru a înțelege mai bine diferite tulburări ale durerii. „La pacienții cu durere cronică, dezvoltarea durerii postoperatorii și tranziția de la durerea acută la cea cronică, efectele modificate ale MDC au fost deja constatate în trecut. În grupul nostru de cercetare, folosim modelul MDC ca instrument pentru a investiga mecanismele în prelucrarea informațiilor dureroase”, explică Höffken.
-
-
-
Ce se întâmplă cu concediile medicale. Alexandru Rogobete, anunț06.11.2025, 16:22
-
Un simplu ingredient din bucătărie îți reface flora intestinală natural06.11.2025, 11:53
-
Tinctura care reglează ciclul menstrual și susține ficatul06.11.2025, 10:05
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Activitatea care menține funcționarea creierului
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
