Ce faci când simți că nu mai poți. Cât de corectă e afirmația "atunci când nu mai poți, mai poți un pic" și care este impactul major pe care îl are.
În momentele de epuizare mentală și fizică, atunci când totul pare copleșitor și simți că nu mai ai resurse pentru a continua, o întrebare răsună adesea în minte: "Ce faci când nu mai poți?". Este o stare comună, dar intens trăită, în care granițele propriei puteri par să fi fost atinse.
În aceste momente, auzim adesea expresia "atunci când nu mai poți, mai poți un pic", o frază care sugerează că, în ciuda oboselii, există o rezervă nevăzută de energie care poate fi accesată. Dar cât de corectă este această afirmație și ce impact poate avea asupra noastră?
Deși poate suna încurajator la prima vedere, ideea că "mai poți un pic" poate ascunde atât un stimulent necesar pentru a depăși momentele de criză, cât și un risc major de supraîncărcare.
Într-adevăr, există momente când prin perseverență și dorința de a merge mai departe, reușim să depășim obstacole. Însă, această abordare poate duce și la ignorarea semnalelor de alarmă pe care corpul și mintea noastră le transmit. Cât timp este sănătos să continuăm atunci când simțim că nu mai putem? Care este prețul pe care îl plătim pentru această perseverență?
Vezi și: Diabetul de tip 2, remisiune. Prof. dr. Bogdan Timar: Valorile glicemice sunt normale
Importanța sănătății mintale
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, subliniază importanța psiho-igienei în prevenirea depresiei. Acesta explică faptul că fiecare individ, conștient sau inconștient, își construiește un mediu care poate influența starea mentală.
"Sunt factori care țin de psiho-igienă și lucrul acesta se realizează într-o manieră conștientă sau inconștientă de fiecare individ în parte. Faptul de a fi înconjurat de prieteni, de a face exerciții fizice în aer liber, de a face lucruri care ne fac plăcere, de a face o organizare bună a timpului pentru a ne dezvolta din punct de vedere financiar și a crea perspective de dezvoltare familiei și timpul pe care îl petrecem cu cele mai importante ființe, aceste procente sunt cele mai determinante pentru încărcarea cu stres, cu încărcarea de "gudroane" care nu pot fi filtrate prea bine", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Vezi și: Aspirina, rol semnificativ în bolile cardiace. Dr. Sorin Băilă: Mecanism anti-trombotic

Depresia - FOTO: Freepik@artacadmy19
Rolul organizării timpului în reducerea stresului
Un alt aspect cheie în prevenirea depresiei este gestionarea eficientă a timpului. Dr. Moțoescu subliniază că o organizare bună a activităților zilnice, care include și dezvoltarea financiară și crearea unor perspective de viitor pentru familie, poate reduce presiunea și stresul.
"Această încărcare determină o încărcare și o vulnerabilitate emoțională mult mai accentuată. Este important să cunoaștem și să luăm decizii în ceea ce privește funcționalitatea noastră ca oameni ai muncii, să ne impunem niște limite asupra cărora trebuie să revenim nu din comoditate, ci dintr-un instinct de supraviețuire, să vedem cât putem să duce, să vedem peste ce limite nu putem să trecem, pentru că atunci când avem multe sarcini de serviciu care ni se par covârșitoare și credem că sunt doar pentru o perioadă scurtă de timp, e capcana ideală pentru a ne angaja pe termen lung într-un job care ne creează foarte multe vulnerabilități pe plan emoțional", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Pentru a preveni dezechilibrele emoționale, dr. Moțoescu recomandă auto-cunoașterea și intervenția psihologică atunci când este necesar.
"Ca atare, trebuie să vedem aceste lucruri, de cele mai multe ori acestea sunt conștientizate printr-o adresare la psiholog și a conștientiza cât mai bine limitele în care să funcționăm. Să vedem care sunt sacrificiile care le putem face, așa încât să fim persoane echilibrate și productive, ce randament avem. Altfel putem claca foarte rapid și să fim o povară pentru familie, societate", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
-
Buze crăpate: ce vitamină îți lipsește din organism?27.12.2025, 17:05
-
De ce să bei apă imediat după ce te trezești27.12.2025, 14:22
-
7 sfaturi să te pui pe primul loc27.12.2025, 12:58
-
Cât de des trebuie să schimbi lenjeria de pat?27.12.2025, 11:52
EXCLUSIV Psihologia copilului și kinetoterapia se întâlnesc la DrPsy! Camelia Ștefan, interviu
EXCLUSIV Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
EXCLUSIV Dermatita atopică NU e o formă de alergie. Dr. Alin Nicolescu: Provoacă astm sau rinită
EXCLUSIV Campania RESPIR 2025: GINA, standardul de aur pentru pacienții cu astm sever
EXCLUSIV Sănătatea, între tratament și prevenție. Cătălin Radu: O populație educată corespunzător va înțelege și importanța sănătății
EXCLUSIV Dr. Oana Dolofan spune cu ce afecțiuni severe se confundă durerea de stomac
EXCLUSIV Cum să monitorizezi tensiunea în sarcină, pe săptămâni. Dr. Ingrid Gheorghe (SANADOR): Atunci se poate complica
Primul semn al cancerului de colon. Dr. Oana Dolofan: Faci și ocluzie intestinală
EXCLUSIV Analiza sistemului medical românesc. Dr. Bogdan Andreescu, la DC Medical și DC News
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Neurofeedback, soluția modernă pentru echilibru mental și performanță, la Dr. PSY
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
EXCLUSIV Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
