Cum te poate îmbolnăvi pisica: toxoplasma, parazitul care îți poate schimba comportamentul și îți pune viața în pericol

Angela Sabău / 20 aug 2021 / 13:44
Pisică. Foto: Pixabay
Pisică. Foto: Pixabay

Toxoplasma este un parazit cu care ne putem infesta de la pisică și care poate schimba comportamentul gazdei sale, punându-i viața în pericol.

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a scris, pe pagina sa de Facebook, despre riscurile pe care le presupune toxoplasmoza, boala pe care o poți lua de la pisică.

Ce este toxoplasma, cât de gravă este infecția și cum te infectezi de la pisică, sunt doar câteva întrebări la care a oferit un răspuns.

Iată ce a scris ea:

„Toxoplasma gondii este clasată drept “parazit” pentru că nu poate trăi pe pământ și să se hrănească singură, ci trebuie să-și găsească o gazdă, să trăiască pe spinarea cuiva.

Toxoplasma se poate multiplica doar în intestinele pisicilor, pisica este ținta/obiectivul ei final și toate celelalte animale (inclusiv oamenii) nu sunt decât gazde temporare.

O pisică nu poate avea Toxoplasma decât odată în viață. În caz de infecție declarată, Toxoplasma va fi prezentă în excrementele animalului, iar după 2 zile petrecute în aer liber parazitul ajunge la maturitate și poate infesta un nou animal. Dacă nu e nicio pisică sau animal prin zonă, Toxoplasma poate aștepta până la 5 ani în mediul înconjurător, înainte de a parazita orice ființă vie.

Principala sursă de contaminare sunt mâinile murdare și consumul de alimente crude, insuficient spălate (fructe, legume), care au venit în contact cu excremente de pisică. Probabilitatea ca să fi fost la un moment dat gazde temporare pentru Toxoplasmă depinde de vârsta pe care o avem: 30% risc la 30 ani, 40% la 40 ani etc. Putem spune că 30% din populație a fost sau este parazitată.

Nu vă speriați, acest parazit nu are impact asupra adulților sănătoși! Unele persoane acuză simptome asemănătoare gripei, dar pentru majoritatea nu există niciun semn al infestării. După ce trece faza acută, Toxoplasma își face culcuș în corpul nostru și intră în hibernare. Doar un examen al sângelui o poate depista și prezintă risc doar pentru femeile gravide(poate provoca moartea fătului).

O persoană purtătoare de Toxoplasmă nu poate contamina o altă persoană, doar parazitul proaspăt ieșit din intestinele unei pisici are puterea să ne colonizeze. Deci spălați-vă pe mâini cât mai des posibil dacă sunteți posesori/iubitori de pisici.

În concluzie, dacă nu ești gravidă, Toxoplasma pare a fi o un colocatar tăcut, care nu face probleme.

Toxoplasma schimbă comportamentul gazdei

Decenii la rând lumea medicală nu a fost interesată de acest subiect. Totul până la Joanne Webster, o cercetătoare la Universitatea din Oxford, în anii 1990.

În experiența ei a folosit șoareci care erau lăsați să aleagă din 4 tipuri de vizuini: una stropită cu apă, alta cu urină de șoarece, a 3-a cu urină de iepure și a 4-a cu urină de pisică. În mod natural și spontan niciun șoarece nu va alege o ascunzătoare care miroase a pipi de pisică, e împotriva instinctului de supraviețuire.

Rezultatele au fost uluitoare: șoarecii infectați cu Toxoplasma au ignorat mirosul care semnaliza pericol de moarte, ba chiar au prezentat o atracție deosebită pentru el. Ce-i împingea pe acești șoareci direct în gura pisicii?! Chiar Toxoplasma, al cărei interes era să ajungă la gazda ei preferată, unde se putea reproduce! Iar metoda ingenioasă a parazitului fost să schimbe comportamentul șoarecelui…care a ajuns să-și dorească să fie mâncat de pisică.

Schimbările de comportament, valabile și la oameni

Experiența a zguduit comunitatea științifică internațională și mai multe laboratoare au reprodus-o, cu același rezultat! Nimănui nu i-a venit să creadă că niște paraziți minusculi pot influența comportamentul unor mamifere. A ignora instinctul de supraviețuire și a-ți pune viața în pericol cu bună știință, pare de neconceput.

Cu toate astea în anii care au urmat au fost evaluate 3.890 de accidente rutiere și s-a descoperit, la victimele implicate, ca prim factor de risc infecția masivă cu Toxoplasmă asociată cu un grup de sânge specific- în materie de infecții parazitare, unele grupe de sânge sunt mai bine protejate ca altele.

Acest experiment a deschis o epocă nouă pentru lumea medicală, în care începem să înțelegem că suntem intim conectați cu hrana noastră, cu mediul din jur, dar și cu populația de bacterii cu care trăim în simbioză. Și da, este greu de acceptat că un parazit poate să ne accentueze tendințele auto-distrugătoare și să ne influențeze comportamentul. Este posibil ca, posedați/parazitați fiind, să nu mai fim capabili să ne reprimăm impulsurile și să acționăm irațional? Un scenariu terifiant, dar mai presus de toate, pasionant! Ceea ce până acum consideram a fi ghinion sau mâna destinului, s-ar putea demonstra că nu era altceva decât efectul unui caca de pisică”, a scris ea pe Facebook.

Articole Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy