Infecțiile virale și bacteriene pot face amigdalele să se umfle. Unele infecții dispar de la sine, dar cele severe pot necesita tratament de specialitate.
Umflarea amigalelor este o problemă frecventă, cu care toți ne-am confruntat măcar o dată în viață. Unele infecții virale și bacteriene le pot face să se umfle. Cei mai predispuși la astfel de infecții sunt copiii cu vârste între 5 și 15 ani.
Amigdalita (căreia i se mai spune și angină sau „roșu în gât”) este o boala infecto-contagioasă - mai frecventa la copii, decât la adulți - care se manifesta prin infectarea sau inflamarea amigdalelor palatine (acele mase de țesut limfatic situate în gât, sub și deasupra limbii, care filtrează aerul inspirat). Inflamarea se poate observa cu ochiul liber, pentru că amigdalele se umflă și se înroșesc, iar când e vorba de infecție, pe suprafața lor apar pete alb-gri cu puroi.
De asemenea, conform Mayo Clinic, mai pot fi remarcate și alte simptome, precum: Ganglioni măriți în gât, voce răgușită, respirație urât mirositoare, dureri de stomac - în special la copiii mai mici, gât înțepenit și durere de cap.
Amigdalita acută: E vorba de infecția dată de virusuri și bacterii. Alte simptome pot include dureri de cap, febră, oboseală, respirație îngreunată și pierderea poftei de mâncare din cauza dificultății de a înghiți, toate cu debut brusc. Poate fi infectată doar o amigală, nu e obligatoriu să fie în ambele părți ale gâtului.
Circa 30% din infecții sunt datorate bacteriilor, iar în cazul lor medicul poate prescrie antibiotice. Streptococcus pyogenes este una dintre bacteriile grannegative „vinovate” deseori de inflamarea amigdalelor. Unele persoane pot prezenta și alte simptome, cum ar fi dureri de cap și dureri de stomac.
Virusurile pot provoca, de asemenea, inflamarea amidalelor, cu simptome ușor diferite, care includ tuse, nas înfundat și ulcerații ale gurii.
Adenovirusurile: Experții de la Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) notează că mai multe tipuri de adenovirusuri pot cauza infecții respiratorii, inclusiv răceli, pneumonie și bronșită. Adenovirusurile pot provoca, de asemenea, infecții recurente ale amigdalelor la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, deși aceste infecții nu prezintă întotdeauna simptome. Deoarece majoritatea adenovirusurilor sunt ușor de suportat, oamenii nu au de obicei nevoie de tratament, iar virusul poate dispărea de la sine. Totuși, e bine să consultați un medic ca să fiți siguri că un adenovirul e cauza amigdalitei.
Virusul Epstein-Barr: Simptomele unei infecții cu acesta, cum ar fi mononucleoza, includ amigdalele umflate, febră, oboseală și erupții cutanate. Adulții și adolescenții se recuperează de obicei în 2–4 săptămâni, dar, în unele cazuri, simptome precum oboseala, pot să dureze câteva săptămâni sau chiar luni. Nu există niciun vaccin împotriva virusului Epstein-Barr. Cu toate acestea, întrucât virusul se poate răspândi prin schimbul de lichide corporale, în special de salivă, oamenii îl pot evita adesea păstrând o distanță față de persoanele infectate. Odată ce o persoană se infectează cu acest virus, acesta va rămâne în organism în stare inactivă, dar se poate reactiva de-a lungul vieții.
Virusurile gripale: Pot face amigdalele să se umlfe, dar infecțiile sunt însoțite și de alte simptome, cum ar fi: tuse, dureri în gât, dureri în corp și, în unele cazuri, febră. Simptomele pot apărea brusc. Complicațiile gripei netratate, însă, includ pneumonia, de aceea este important ca oamenii să ia legătura cu medicul dacă simptomele lor nu se îmbunătățesc după o săptămână de gripă. Preventiv, se pot vaccina contra gripei, notează Medical News Today.
Rujeola (Pojarul): Virusul rujeolic poate provoca inflamarea amigdalelor, febră ridicată, tuse și mici pete albe pe interiorul gurii, care apar de obicei la 2-3 zile după începerea simptomelor. Alte simptome ale rujeolei includ o erupție pe față și pe gâtul superior. Copiii care nu au făcut vaccin împotriva rujeolei au cel mai mare risc de a se infecta și de a dezvolta complicații. Boala este extrem de contagioasă și poate da complicații care pun în pericol viața bolnavilor.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
