Demența poate fi prezisă, algoritm care anticipează declanșarea ei

Demența poate fi prevăzută cu zece ani în avans, cred oamenii de știință care au creat un algoritm ce combină un test de sânge cu vârsta și sexul unei persoane pentru a determina riscul de a dezvolta acest tip de boli neurologice.

Studiul danez și algoritmul creat pe baza lui ar putea fi de mare ajutor medicilor, care pot descoperi care din pacienții lor au risc să dezvolte o astfel de boală și le pot prescrie acestora, preventiv, medicamente și îi pot convinge să-și schimbe stilul de viață, notează DailyMail.com.

Stilul de viață și dieta pot schimba previziunile sumbre

O dietă sănătoasă - care presupune și consumul de pește gras - împreună cu o mulțime de exerciții fizice care stimulează fluxul de sânge, sunt considerate a fi mijloace de protecție.

Profesorul Ruth Frikke-Schmidt, de la Universitatea din Copenhaga, a declarat: „Recent, s-a estimat că o treime din cazurile de demență pot fi prevenite. (...) Intervenția timpurie contra hipertensiunii arteriale, fumatului, diabetului, obezității, depresiei și a pierderii auzului pot încetini sau pot preveni dezvoltarea bolii".

„Dacă acei indivizi aflați la risc pot fi identificați, o prfevenție țintită cu o reducere a factorilor de risc poate fi inițiată înainte ca boala să se dezvole efectiv", a continuat experta.

Ea a adăugat că acest lucru ar întârzia debutul demenței sau chiar a preveni apariția ei, arată un studiu publicat în Canadian Medical Association Journal.

Demența afectează, în prezent, 850.000 de persoane numai în Marea Britanie, cifra care se va ridica la două milioane până în 2050 din cauza îmbătrânirii populației, potrivit estimărilor.

Statistică îngrijorătoare

Conform statisticilor internaționale, una din 8 persoane cu vârsta de peste 55 de ani este într-un stadiu al bolii Alzheimer, care este doar una din afecțiunile reunite sub umbrela numită demență. În România, circa 80% dintre bolnavii cu demență rămân, însă, nediagnosticați.

În prezent, nu există nici un tratament pentru demență, doar medicamente care îi pot încetini progresia și care, cu cât sunt mai devreme administrate, cu atât sunt mai eficiente.

Noul studiu danez a analizat datele a 104.537 de persoane și conexiunile cu demența.

Profesorul Frikke-Schmidt și colegii săi au descoperit că o corelație între vârstă, sex și o mutație genetică numită APOE, pot evidenția persoanele care au risc de a face demență.

Gena este cea care poartă colesterolul prin corp iar versiunea ei normală (fără mutație) elimină proteinele beta amiloid din creier.
Genele mutante, însă, nu mi au această funcțiune, permițând proteinei să formeze aglomerări care distrug neuronii și provoacă pierderea memoriei și confuzia.

Riscul, în funcție de vârstă

Femeile sexagenare cu APOE au risc de a face demență mai mare cu 7% decât cele la care mutația genetică nu e prezentă.

Pentru septuagenare, riscul e de mai mult de două ori mai mare - 16% -, iar pentru octogenare riscul sare la 24%.

Pentru bărbații sexagenari, riscul e de 6%, pentru cei septuagenari - de 12%, iar pentru octogenari - de 19%.

Profesorul Frikke-Schmidt a spus: „Prezenta estimare a riscului la 10 ani pentru demență, în funcție de vârstă, sex și mutațiile APOE au potențialul de a identifica persoanele cu risc sporit, care pot fi ținta unor intervenții preventive precoce".

„Demența este o cauză majoră a dizabilității la adulții în vârstă din întreaga lume și în prezent nu există un tratament eficace. Reducerea din timp a factorilor de risc pentru demență poate avea potențialul de a întârzia sau de a preveni dezvoltarea bolii", a arătat cercetătoarea.