Depresie, Facebook, cuvintele din postări anticipează afecțiunea

Dana Lascu / 16 oct 2018 / 15:08

Depresie, Facebook. Cercetătorii au descoperit că anumite cuvinte pe care le folosim în postările de pe Facebook pot anticipa, cu acuratețe comparabilă cu testele clinice, instalarea depresiei.

Depresie, Facebook. Un studiu recent constată că limbajul pe care oamenii îl folosesc în mesajele lor de pe Facebook poate prezice o diagnosticare viitoare a depresiei la fel de precis ca și instrumentele pe care medicii le folosesc în testele medicale pentru a examina acest posibil diagnostic.

Un scenariu de film, instrument de diagnostic

Statisticile, în orice an te-ai uita, arată că depresia afectează mai mult de 6% din populația adultă din Statele Unite ale Americii, adică aproximativ 16 milioane de persoane, dar mai puțin de jumătate din ei primesc tratamentul de care au nevoie. Ce sar întâmpla dacă un algoritm ar putea să scaneze tot ce înseamnă medii sociale și să indice predispoziția de a dezvolta o afecțiuni psihică sau de personalitate înainte ca aceasta să se fi instalat sau declanșat, mult înainte de diagnostic medical oficial?

Să ne aducem aminte că un astfel de scenariu futurist a fost exploatat în scenariul unui film celebru cu Tom Cruise în rolul principal, „Minority report", din 2002.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania și de la Universitatea Stony Brook, publicat ieri în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (Procedurile Academiei Naționale de Științe) arată că această posibilitate de diagnostic timpuriu e mai aproape decât am crede.

Cuvintele care arată că te paște depresia

Analizând postările pe care oamenii le fac pe pagina de socializare, cele care sunt publice și cu acordul userilor, cercetătorii au pus la punct un algoritm care poate, cu mare acuratețe, să prezică o viitoare depresie. Indicatori timpurii ai dezvoltării acestei afecțiuni sunt folosirea cuvintelor precum ostiltate, singurătate, lacrimi, sentimente, sau folosirea preponderentă și deasă a pronumelor persoane de genul „eu" și „mie".

Ce scriu oamenii pe paginile de socializare captează aspecte din viața de zi cu zi care sunt foarte greu de remarcat alfel, în medicină și cercetare", a explicat H. Andrew Schwartz, autorul senior și cercetătorul principal al studiului „World Well-Being Project" (WWBP – „Starea de Bine a Lumii").

Este o dimensiune relativ neatinsă în cercetare, compatativ că markerii biologici ai unei boli. În afecțiuni precum depresia, anxietatea, PTSD, spre exemplu, găsești mai multe semnalte de alarmă în modul în care se exprimă respectivele persoane pe mediile de socializare", a arătat specialistul.

Studiul, care s-a derulat pe o perioadă de 6 ani, a analizat modul în care mii de oameni își exprimă zilnic sentimentele și părerile vizavi de diferite subiecte și stări personale. Cercetătorii au început, apoi, să se întrebe dacă s-ar putea alcătui un algoritm care să identifice acele „stegulețe roșii".

Markeri lingvistici, posibilitate de diagnostic timpuriu

Postările din social media conțin markeri asemănători genomului", explică Eichstaedt. „Cu metode surprinzător de similare cu cele folosite în genomică, putem combina datele colectate de pe social media pentru a identifica acești markeri. Depresia pare a fi ceva destul de detectabil în acest fel, schimbă modul în care oamenii postează într-un mod similar cu cel în care o fac bolile de piele sau diabetul, spre exemplu".

În loc să meargă pe aceeași linie ca studiile anterioare – adică recrutarea participanților pentru studiu din rândul celor care bănuiau că au depresie – de data aceast cercetătorii au colectat date, cu acordul participanților, de la persoane care își împărtășesc gândurile prin statusuri pe Facebook, pe care le-am completat și comparat cu date medicale înregistrate oficial (spitale, clinici etc.), apoi le-au analizat computerizat pentru a distinge cele care coincid cu un diagnostic oficial de depresie.

Peste 1.200 de persoane și-au dat consimțământul ca datele lor, atât postările publice, cât și datele medicale, să fie analizate. Ca să poată crea un algoritm, Eichstaedt, Smith și colegii lor au analizat peste 524.000 de postări, începând cu ani înainte de diagnosticul de depresie. Ei au determinat care sunt cele mai folosite 200 de cuvinte la persoanele care ulterior au dezvoltat afecțiunea, determinând astfel markerii lingvistici ai depresiei.

Se crede că nu e bine pentru sănătatea ta mentală să folosești scial media", spune Schwartz, „dar s-ar putea dovedi a fi un foarte bun instrument de diagnostic, monitorizare și, eventual, tratament, pentru anumite afecțiuni. În acest studiu, noi arătăm că poate fi folosit alături de datele clinice, un pass înainte în îmbunătățirea sănătății mentale prin social media".

Eichstaedt vede și potențialul pe termen lung pe care-l are folosirea unor date care nu pot fi bținute altfel, un soi de screening neobstrucționat. „Sperăm că într-o zi acest sistem de screening să fie integrat în cel de prevenție", a epxlicat el într-un material publcat de sciencedaily.com.

Studiu, integral, poate fi consultat AICI.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.26