Moartea este dureroasă? Ce trebuie să știm despre durerea de la finalul vieții

Când o persoană se apropie de ultimele zile sau ore de viață, apare adesea întrebarea dacă procesul este dureros. Realitatea este că unii oameni pot simți durere, în timp ce alții trec printr-o tranziție liniștită. Fiecare experiență este diferită, iar durerea, atunci când există, poate fi gestionată prin tratamente adecvate și îngrijiri paliative.

Durerea nu este o parte inevitabilă a procesului morții. Diagnosticul, stadiul bolii și modul în care organismul reacționează influențează nivelul durerii. De exemplu, până la jumătate dintre persoanele cu cancer experimentează durere, iar procentul crește la aproximativ 80% în stadiile avansate. Multe dintre aceste dureri rămân însă insuficient tratate.

Ce provoacă durerea la finalul vieții

Durerea poate apărea din cauza bolii terminale, a procedurilor medicale sau poate fi amplificată de factori emoționali precum anxietatea, teama de moarte sau grija pentru cei dragi.

Dacă durerea nu este controlată, poate agrava simptome precum dificultatea de respirație sau anxietatea. Poate afecta starea emoțională, capacitatea de a comunica, de a lua decizii importante sau de a petrece timp de calitate cu familia. Pentru cei care rămân în urmă, amintirea unui final marcat de durere necontrolată poate îngreuna procesul de doliu.

Importanța raportării durerii

Durerea poate fi tratată eficient doar dacă este comunicată. Personalul medical are nevoie să știe unde doare, când apare durerea și în ce mod afectează viața de zi cu zi (somn, alimentație, comunicare).

Pentru a evalua intensitatea durerii, se folosește adesea o scală de la 1 la 10. Un 1 înseamnă durere minimă, iar un 10 durere severă. Scara ajută la stabilirea tratamentului potrivit și la verificarea eficienței acestuia.

Semne ale durerii atunci când persoana nu mai poate comunica

Dacă o persoană aflată pe moarte nu mai poate vorbi, pot apărea semne precum:

• agitație
• refuzul alimentelor
• retragere și lipsă de interes
• grimase, încordare sau rigiditate
• evitarea contactului vizual
• semne generale de disconfort

Personalul medical poate folosi scale vizuale sau metode de observare comportamentală pentru a evalua durerea la persoanele care nu comunică.

Cum este gestionată durerea la finalul vieții

Există ghiduri clare pentru tratarea durerii, cum ar fi modelul OMS în trepte. Acesta începe cu medicamente non-opioide, precum aspirina sau paracetamolul. Dacă durerea persistă, se trece la opioide pentru dureri moderate, precum codeina. Pentru dureri severe se folosesc opioide puternice, cum ar fi morfina.

Medicamentele sunt mai eficiente când sunt administrate regulat, nu doar în momentele în care apare durerea. În unele cazuri, se pot utiliza blocaje nervoase, chimioterapie paliativă, acupunctură sau masaj ca metode complementare.

De ce durerea rămâne uneori netratată

Există mai multe motive pentru care durerea nu este bine controlată:

Legate de pacient:

• teama de a recunoaște agravarea bolii
• dorința de a fi văzut ca un “pacient bun”
• costurile medicamentelor

Legate de medicamente:

• frica de efecte adverse precum somnolența
• teama de toleranță sau dependență
• credința greșită că medicamentele pentru durere grăbesc moartea (studiile arată contrariul)

Legate de personalul medical:

• lipsa de timp pentru observarea reală a durerii
• instruire insuficientă în gestionarea durerii
• temeri legate de prescrierea opioidelor