Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer subliniază nevoia unui program de screening pentru cancer mamar

Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a menţionat cu prilejul unei mese rotunde că acordul lansat îşi propune să facă "presiune constructivă" asupra autorităţilor pentru declanşarea imediată a screeningului mamar, notează Agerpres. 

El a precizat la sfârşitul mesei rotunde că acordul a fost semnat marţi de mai mulţi parlamentari, de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru, de preşedintele CNAS, Adela Cojan, de consilierul prezidenţial Diana Păun şi că lista e deschisă pentru susţinerea acestui angajament.

Acordul prevede că semnatarii se angajează ca, în toate acţiunile lor viitoare, să urmărească atingerea următoarelor obiective: iniţierea unui program naţional de screening pentru cancerul mamar, având ca obiectiv testarea la fiecare doi ani a tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani; asigurarea finanţării pentru acest program, fie printr-un buget multianual, fie anual, prin Legea bugetului de stat.

În acord se arată că în România cancerul de sân este pe primul loc în rândul afecţiunilor maligne la femei.

Se menţionează că România a rămas între ultimele două ţări din UE fără un program naţional care să asigure screeningul şi depistarea precoce a cancerului de sân.

Potrivit acestuia, foarte multe cazuri de cancer de sân rămân nediagnosticate şi fără şanse de vindecare, întrucât doar 6% dintre femeile din România cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani fac anual mamografii, faţă de 58%, cât este media în UE.

"Statistic avem aproape 10.000 de cazuri noi de cancer de sân în fiecare an şi în jur de 10 milioane de femei în România. Asta înseamnă că o femeie dintr-o mie va fi diagnosticată cu cancer la sân anul acesta. Tot atât, un caz la mie e şi media UE, or în caravana (din cadrul celei de a VI-ea ediţii a campaniei 'Nu am făcut destul' - n.r.) medicii au consultat 910 femei şi avem deja trei cazuri de cancer confirmate şi două cu diagnosticul în curs de clarificare. E enorm", a declarat Cezar Irimia.

El a spus că, pentru a examina măcar 2 milioane de femei, cele care au între 50 şi 69 de ani şi nu doar 1.000 e nevoie de un program naţional, nu doar regional de screening pentru cancerul de sân.

"Numai printr-un diagnostic pus în stadiu incipient aceste femei pot fi salvate. Un program naţional de screening ar însemna o investiţie de 29 de milioane de euro din partea statului în fiecare an, o spun studiile (...). Înseamnă o contribuţie de 2 euro din partea fiecăruia dintre noi. Dumneavoastră aţi da 2 euro pentru a vă salva mama?", a mai declarat Cezar Irimia.

Preşedintele CNAS, Adela Cojan, crede că ar trebui să îngrijoreze în primul rând faptul că peste 60% din cazurile de cancer de sân din ţara noastră sunt diagnosticate în stadiile 3 şi 4.

"Un fond impresionant din banii destinaţi decontărilor noastre se duce către programul de oncologie, pentru că suntem nevoiţi să tratăm stadiile 3 şi 4 (...) Screeningul, partea de prevenţie, nouă, Fondului de asigurări, ne este mult mai ieftină şi cu beneficii şi eficacitate mult mai bune", a adăugat preşedintele CNAS.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru a făcut referire la dezvoltarea masterplanului pentru cancer. "Împreună cu ministrul Victor Costache iniţiem dezvoltarea masterplanului pentru cancer în România. În acest context intră şi (...) screeningul pentru cancer de sân (...), urmează să identificăm resursa umană, să identificăm logistica, acele mamografe de care vorbea toată lumea", a subliniat secretarul de stat.

Senatorul UDMR Laszlo Attila a semnalat că acest partid nu va vota o scădere a bugetului sănătăţii. "Vorbesc în numele formaţiunii din care fac parte, să nu conteze nimeni pe voturile noastre, dacă se gândeşte cineva să scadă bugetul sănătăţii", a declarat senatorul.

Florin Alexandru Nicula, medic coordonator al programelor de screening la Institutul Oncologic Cluj-Napoca, a semnalat deficitul de mamografe şi de specialişti care să realizeze mamografiile în ţara noastră.

Consilierul prezidenţial Diana Păun a subliniat necesitatea prevenţiei şi depistării precoce. "Screeningul e un instrument deosebit de util în acest sens, dar nu e suficient să avem programe de screening, dacă ele nu sunt implementate adecvat la nivel naţional, nu sunt finanţate adecvat, nu sunt monitorizate continuu de către cei în măsură să facă acest lucru", a afirmat Păun.