EXCLUSIV Antibiotice pe rețetă specială, "măsură excesivă". Lupuleasa: Oamenii înghit antibiotic din carnea de pui, din carnea de vită... e complicat! Nu suntem împotrivă, dar trebuie bine gândită

Prof. dr. Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor, ne-a vorbit despre propunerea eliberării antibioticelor în baza unei rețete speciale.
Președintele Colegiului Farmaciștilor din România, prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa afirmă că propunerea ministrului Sănătății Alexandru Rafila, cu privire la eliberarea antibioticelor pe baza unei rețete speciale, ”trebuie bine gândită”, iar în acest moment o consideră ”puțin excesivă” și cu riscul de a împiedica accesul pacienților la antibiotic, a acelora care chiar au nevoie de astfel de tratamente.
”Este o propunere pe care dl ministru a lansat-o. Eu aș îndrăzni să spun că ar trebui să facem o analiză un pic mai serioasă, în ideea că da, ne dorim micșorarea consumului de antibiotice nerațional utilizate. Acesta este un aspect.
Dar, a introduce un nou tip de rețetă cred că este o măsură, care este puțin excesivă, în momentul de față. Adică ar trebui să încercăm să conștientizăm populația și, evident, toți lucrătorii din sistemul sanitar asupra pericolului la care se expune fiecare utilizator fără o prescripție corectă de antibiotic.
Revenind la prescriere, avem deja experiență cu rețete speciale pentru psihotrope, și a fost destul de complicat să introducem pe lângă rețeta simplă, rețeta compensată, rețeta pentru psihotrope și acum o să fie și rețeta pentru antibiotice.
Administrativ este un disconfort. Nu suntem împotriva acestei soluții, dar cred că trebuie bine gândită să vedem dacă nu cumva această măsură, prin care dorim să ajungem la un consum rațional de antibiotice, să nu împiedicăm accesul pacienților la antibiotic într-o perioadă în care au nevoie”, a declarat prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, în exclusivitate, pentru DC Medical.
Prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România. FOTO: captură video Digi 24.
De altfel, acesta a explicat o situație similară, când pacienților ce aveau nevoie de medicamente psihotrope li se eliberau aceste produse în baza unei rețete speciale, ”verzi”, și care au complicat lucrurile.
”Îmi aduc aminte și momentul în care s-au introdus rețetele verzi pentru psihotrope și a fost o perioadă de câteva luni în care colegii medici nu știau că trebuie scrise pe rețete verzi, pacientul se supăra când era refuzat la farmacie, că trebuia să meargă din nou la medic să îi scrie pe altă rețetă. Adică lucrurile se complică puțin.
De aceea, nu suntem împotrivă, dar cred că trebuie să facem un studiu de caz și să vedem ce ar însemna lucrul acesta. Dacă sunt avantaje și dacă nu sunt avantaje”, a mai spus farm. Dumitru Lupuleasa.
Întrebat ce perioadă ar fi necesară pentru realizarea unui astfel de ”studiu de caz”, președintele Colegiului Farmaciștilor a afirmat că ”ar trebui să dureze cel puțin 3-6 luni pentru a vedea care este impactul. Dacă îl facem de azi pe mâine, pe repede-nainte, cu rezultate care nu pot fi validate, facem un lucru numai ca să îl facem”.
Adică a arunca mingea dintr-o parte în alta nu este o soluție
În ceea ce privește consumul mare de antibiotice luate neadecvat, care de altfel și face subiectul propunerii ministrului Sănătății, și care duce la o creștere a rezistenței la antibiotice, prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa susține că, în România, acesta nu este atât de mare și explică și motivele pentru care s-a redus, dar a subliniat în același timp și situația din perioada pandemiei, când au fost emise rețete cu antibiotice nejustificate.
”Este un consum de antibiotice, dar nu este atât de mare, pentru că, din nefericire, nu avem cantități de antibiotice în țară, din care să spunem că se iau și se face abuz.
Trebuie să luăm în calcul și perspectiva că și dinspre țările vestice se anunță o oarecare discontinuitate în anumite medicamente.
"Oameni care nu au înghițit niciun antibiotic, s-a găsit că au resturi de antibiotice în sânge. De unde? Din carnea de pui, din carnea de vită..."
Sigur că trebuie mai multă atenție și la prescriptor, și la noi care le eliberăm, dar și populația să înțeleagă să nu facă presiune nici asupra medicului, nici asupra farmacistului pentru a primi în orice modalitate antibiotic.
Pe de altă parte, avem și acest istoric al pandemiei. S-au scris rețete cu antibiotice nejustificate. Ele s-au eliberat, a cui este vina? Rămâne un semn de întrebare. Adică a arunca mingea dintr-o parte în alta nu este o soluție.
Să ne mai aducem aminte că un consum de antibiotice înseamnă și consumul indirect. Adică oameni care nu au înghițit niciun antibiotic, dozându-se în sânge s-a găsit că sunt resturi de antibiotice. De unde? Din carnea de pui, din carnea de vită, din alimentație. Și atunci lucrurile sunt un pic mai complicate”, a mai spus prof. dr. Dumitru Lupuleasa.
Tulpini rezistente, cu anumită încărcătură agresivă
De altfel, acesta a subliniat că efectuarea unei antibiograme înainte de prescrierea unui antibiotic ar fi ”ideală”, însă ”de cele mai multe ori se face prescriere fără să ai un rezultat, adică să faci o prescriere empirică, ne gândim că s-ar putea să (n.r. fie de folos).
Iar ce antibiotic a funcționat în urmă cu mai mulți ani acum să nu mai funcționeze și nu pentru că pacientul este refractar la tratament, ci de foarte multe ori apar tulpini rezistente care vin din altă parte și sunt ele cu o anumită încărcătură agresivă”, a mai spus Dumitru Lupuleasa.
În contextul în care de foarte multe ori pacienții își pot achiziționa antibioticele de la farmacie, chiar și fără a avea prescripție medicală, întrebat dacă există vreo formă de control a farmaciilor, în acest sens, președintele Colegiului Farmaciștilor a afirmat că ”de regulă, atunci când facem evaluările anuale, când verificăm regulile de bună practică, ne uităm și la rețetele reținute care au fost pentru psihotrope, la cele care sunt pentru antibiotice, dar este un pic dificil să vânezi ce, de fapt?
Cred că trebuie făcută o acțiune mai amplă, mai cu obiectivitate făcute toate observațiile și pe urmă Ministerul face grup de lucru, pentru că sunt tot soiul de grupuri de lucru, în care să se poată trasa niște direcții, dar cu obiectivitate”, a concluzionat Dumitru Lupuleasa.
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
-
Ce se întâmplă cu corpul tău după 50 de ani. Schimbări surprinzătoare11.10.2025, 20:12
-
Joe Biden, diagnostic crunt. Cancerul s-a răspândit la oase11.10.2025, 18:51
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Tot ce trebuie să știi despre durerea de stomac. Dr. Oana Dolofan (SANDOR), la DC Medical și DC News, marți, 12 august, ora 16:00
Cât cheltuiește România pe sănătate pe cap de locuitor în 2025. Comparație cu UE
Totul despre cancerul colorectal. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), la DC Medical și DC News
Primul semn al cancerului de colon. Dr. Oana Dolofan: Faci și ocluzie intestinală
Misiunea 70/2030: România vrea să controleze hipertensiunea și să salveze vieți
Sănătatea, între tratament și prevenție. Cătălin Radu: O populație educată corespunzător va înțelege și importanța sănătății
Ce înseamnă, de fapt, menopauza. Dr. Virginia Țârlea: Orice femeie trebuie să știe asta
Cancerul care omoară cei mai mulți români. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Principala cauză de deces
Dependența explicată de dr. Adrian Atasiei: criterii, diferența dintre consum ocazional și comportament compulsive
CNAS: Nu există date exacte despre numărul persoanelor asigurate după 1 septembrie 2025
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Terapia hiperbară: cine o poate face. Dr. Mihai Băican: Funcționează ca un plămân extern
Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.