EXCLUSIV De ce învățăm mai ușor când suntem tineri. Explicația științifică
Profesorul și medicul Bogdan Popescu, vicepreședinte Colegiul Medicilor din București și șef al Secției de Neurologie de la Spitalul Colentina, a vorbit, la Interviurile DC Medical, dspre neuroplasticitatea...
Neuroplasticitate este capacitatea rețelelor neuronale din creier de a crește și a se dezvolta. ”Neuroplasticitatea - capacitatea de formare și desfacerea sinapselor în creier, capacitatea de modelare a neurorețelelor. Neuroplasticitatea e cu atât mai mare cu cât omul e la începutul vieții. La bebeluși e cea mai mare, la copii e mare, la adolescenți începe să scadă, la oameni maturi scade, iar la oamenii în vârstă este minimă.
De ce e așa? Pentru că noi, în partea inițială a vieții ne formăm personalitatea, ne identificăm. De aceea, un adolescent este încă modelabil. La un moment dat trebuie să fii tu însuți și ca să fii tu însuți trebuie săse oprească plasticitatea din ritmul ăsta foarte mare ca să te definești pe tine ca entitate biologică și spirituală.
Și ăsta e un sens filosofic al neuroplasticității, dar asta nu înseamnă că nu mai putem învăța. Și un om în vârstă mai poate învăța lucruri.Sigur, nu cu lejeritatea unui individ tânăr, dar nu dispare complet. Există un spectru care pleacă de la o capacitate foarte mare, dar nu se stinge, nu este zero”, explică profesorul și medicul Bogdan Popescu, vicepreședinte Colegiul Medicilor din București și șef al Secției de Neurologie de la Spitalul Colentina.
Întrebată despre cât și cum se pregătește un viitor medic, președintele Colegiului Medicilor, profesorul și medicul Cătălina Poiană a afirmat:
"Nu este suficient să fii membru al Colegiului Medicilor, trebuie să ai și un aviz de liberă practică, pentru ca să poți să profesezi. Înscrierea în Colegiul Medicilor presupune un fapt pe care îl poate face orice medic din România, în localitatea în care își desfășoară activitatea, dar pentru a desfășura activitate de asistență medicală, trebuie să ai avizul de liberă practică, ce se eliberează anual. Pentru acesta ajungem la respectarea orelor de educație medicală continuă. De fapt, lucrurile nu trebuie văzute ca o datorie sau o obligație de a întruni un anumit număr de ore de educație medicală continuă. Ideea acestui concept este de a menține medicii într-o permanență informare.
Domeniul medical este unul dintre cele mai active și poate cel mai bun exemplu îl reprezintă pandemia de COVID-19, când, în timp real, am învățat cu toții o nouă afecțiune. Uneori suntem nevoiți să învățăm bolile în timp real. Ori, educația medicală continuă presupune tocmai acea nevoie pe care orice medic o are de a fi în permanență cu cele mai noi cunoștințe, tocmai pentru a putea acorda pacienților îngrijiri medicale la cele mai înalte standarde”.
Statinele, efect asupra creierului. Ce trebuie să știi
Asta ar putea opri diabetul! Au printat în 3D celule pancreatice umane care produc insulină
Mâncatul emoțional poate sabota tratamentul pentru diabet. Ce trebuie să știi
Alexandru Rogobete, anunț pentru pacienții cu cancer
Enflonsia, noul tratament preventiv împotriva bronșiolitei la sugari, aprobat de EMA
Cum să eviți efectele rezistenței la antibiotice. De ce tratamentele obișnuite nu mai sunt eficiente
Inteligența Artificială detectează peste 170 tipuri de cancer cu precizie maximă
Medicament experimental promițător pentru recuperarea după un AVC
Cercetătorii au găsit "foarfeca genetică" ce repară ADN-ul ascuns în celule
Adio boli incurabile? Un nou instrument revoluționar de editare genetică, diferit de CRISPR, ar putea rescrie viitorul pentru mii de pacienți cu boli considerate incurabile!
