EXCLUSIV Gripa a dispărut din România! Diferență uriașă față de 2019
Dr Gindrovel Dumitra explică, EXCLUSIV pentru DC Medical, cum s-a reușit ca, păzindu-ne de infecția cu coronavirus, să scăpăm de sezonul gripal și de viroze cu o lună mai devreme și cu mult mai puține...
Anul trecut pe vremea asta, în România erau 199 de decese din cauza gripei, iar în fiecare săptămână aveam zeci de mii de cazuri de infecții respiratorii acute. Și s-au raportat cazuri până pe 19 mai 2019. Dar anul acesta, raportarea cazurilor de gripă s-a oprit, brusc, pe 12 aprilie. Cu o lună și ceva mai devreme. Culmea, „de vină” pentru această situație fericită e chiar înspăimântătorul coronavirus. Iată cum explică această situație Dr Gindrovel Dumitra, care este Medic Primar Medicină de Familie, coordonatorul grupului de vaccinologie din Ministerul Sănătății, Doctor în Medicină (Dolj) – coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF):
„Sezonul gripal s-a încheiat cu mai bine de o lună mai devreme, pentru că și gripa, ca și virusul SARS-CoV-2, are o transmitere clar interumană, care este condiționată de contactele între oameni. Pur și simplu impunerea acestor măsuri de distanțare fizică, socială, aceste măsuri de limitare a contactului fizic, întreruperea școlilor, arată de fapt cam care este gradul de eficiență, și acum vedem, comparativ, eficiența acestor măsuri în transmiterea unor boli infecto-contagioase! În momentul în care în data de 10 martie s-au închis școlile, din acel moment a fost întrerupt lanțul de transmitere cel mai folosit de orice boală infecto-contagioasă, mai ales cele care au cale de transmitere respiratorie. Și anume, contactul în școală. Din acel moment s-a trecut, practic, la o altă etapă de transmitere, în care transmiterea era posibilă doar la locul de muncă, eventual în familii. Și iacătă am ajuns ca anul acesta să avem un sezon gripal mult mai scurt, dar în același timp un sezon gripal care s-a soldat cu un număr mult mai mic de decese prin gripă", a epxlicat dr Gindrovel Dumitra.
Cei doi factori care au oprit gripa
Aici ar trebui să ne aducem aminte și de problemele care au fost la începutul sezonului gripal, în septembrie-octombrie 2019. Un uriaș scandal pentru că nu se găseau vaccinuri în farmacii, iar cele comandate de stat, peste 1,5 milioane, erau insuficiente față de cât de mare era cererea. De altfel, lor li s-a adăugat ulterior încă 400.000 comandate în noiembrie-decembrie. Tot prea puține. Apoi, numărul de cazuri de infectare era mare din start, ceea ce, spuneau experții, ne îndreptățea să ne așteptăm la un sezon gripal poate chiar mai rău decât precedentul.
„Iar acest fapt se datorează în primul rând scurtării acestui sezon. De ce spun treaba asta, pentru că așa cum ați remarcat și dumneavoastră, practic anul trecut ultimele cazuri au fost raportate în luna mai (19 mai, n.r.). Acum noi nu mai avem aceste cazuri. Ne reamintim că sezonul acesta gripal a debutat poate cu o intensitate mai mare decât sezonul precedenet. Avea premisele de a fi cel puțin la fel ca precedentul, epidemic, cu toate că mai există o determinantă aici în ecuație, și anume faptul că în sezonul acesta au fost administrate cu aproximativ 800.000 poate chiar un milion de doze mai mult decât în anul precedent. Care se vede. Contează extrem de mult, mai ales când numărăm decesele. Iată, așadar, că sunt doi determinanți aici: o dată numărul de vaccinuri care au fost administrate în toamnă, și care a fost mai mare decât numărul de vaccinuri din sezonul anterior și, al doilea determinant, îl reprezintă practic izolarea fizică sau introducerea distanțării sociale care a arătat un impact extraordinar asupra sezonului de gripă dar nu numai de gripă!", a explicat medicul.
Virozele, mai puține și de 10 ori!
Acesta spune că de fapt cazurile de infecții respiratorii au fost de 5, ba chiar de 10 ori mai puține decât în anii anteriori.
„Vreau să vă spun că infecțiile acute de căi respiratorii superioare, adică acele infecții banale, sezoniere, s-au redus dramatic. Eu, de exemplu, la cabinetul meu, fac un exercițiu în acest moment, îmi deschid raportările pe săptămâna trecută și vă spun așa: în prima săptămână a lunii mai 2020 la cabinetul meu am înregistrat două viroze. Două IACRS-uri! Una la 4-14 ani, una la peste 65 de ani! Vă spun și în anii precedenți: în 2019, săptămâna similară, am avut 11 cazuri; în 2018, am avut 21 de cazuri, iar în 2017 am avut 14 cazuri! Eu am 2.476 de pacienți arondați. Deci, este evident faptul că avem mult mai puține cazuri de infecții respiratorii, repet, toate având ca justificare întreruperea școlii, introducerea măsurilor de izolare socială și distanțare", a punctat dr Gindrovel Dumitra.
-
-
Cancerul pulmonar: diagnostic precis în câteva minute, nu în săptămâni13.07.2026, 22:38
-
-
-
5 moduri surprinzătoare în care poți folosi coaja de pepene în bucătărie13.07.2026, 19:45
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
