Cum să îți salvezi sănătatea de la statul pe scaun. Efectele negative ale stilului de viață sedentar și ce poți face pentru a le preveni

Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate. Șederea pe perioade lungi poate contribui la apariția durerilor lombare și cervicale, la modificarea alinierii coloanei vertebrale și la apariția unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială și colesterolul.
Pentru a combate aceste efecte negative, experții recomandă să luați pauze regulate, să faceți activitate fizică și să vă îmbunătățiți spațiul de lucru pentru a reduce presiunea asupra corpului dumneavoastră.
Un studiu amplu publicat la începutul acestui an în JAMA Network Open a constatat că cei care erau sedentari la locul de muncă aveau un risc crescut cu 34% de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare și un risc crescut cu 16% de mortalitate din toate cauzele.
Sedentarismul pentru perioade lungi de timp a devenit din ce în ce mai frecvent, mai ales că tot mai multe persoane lucrează de acasă. Lucrătorul tipic de birou petrece aproximativ 10 ore pe zi stând jos, urmărind e-mailuri, făcând apeluri, scriind rapoarte și chiar în timpul prânzului.
Cu toate acestea, cercetările arată că adăugarea mai multor mișcări în timpul zilei poate ajuta la atenuarea acestor probleme. În cadrul studiului JAMA Network Open, participanții care au alternat între șezut și mișcare la locul de muncă nu au observat un risc crescut de scurtare a duratei de viață.
Aceste constatări subliniază necesitatea de a reduce statul prelungit pe scaun la locul de muncă și de a crește activitatea fizică zilnică.
Foto: Freepik
Ce se întâmplă în organism când stai mult timp
Statul pe scaun pentru perioade lungi de timp poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv sindrom metabolic, obezitate și risc de demență. Acest sindrom include hipertensiune arterială, glicemie crescută, exces de grăsime corporală și niveluri anormale de colesterol, care cresc riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.
În plus, statul pe scaun pentru perioade îndelungate poate duce la pierderea masei musculare și la afectarea fluxului sanguin, ceea ce poate contribui la afecțiuni cronice precum hipertensiunea arterială.
Problemele fizice sunt, de asemenea, un motiv de îngrijorare, deoarece statul pe scaun pentru perioade îndelungate fără pauză poate duce la dureri cronice de spate și de gât, la dezalinierea coloanei vertebrale și la modificări degenerative, cum ar fi probleme cu discurile coloanei vertebrale.
Jeremy Smith, chirurg ortoped specializat pe coloana vertebrală, avertizează că organismul nostru nu este conceput pentru a sta așezat toată ziua, deoarece este menit să stea drept și să se miște. Prin urmare, este esențial să menținem un echilibru sănătos între șezut și stat în picioare pentru a preveni aceste riscuri pentru sănătate.
Cum reduci risculrile cauzate de sedentarism
CDC recomandă 150 de minute de activitate de intensitate moderată pe săptămână, inclusiv cinci sesiuni de 30 de minute. Exemplele includ mersul pe jos rapid, aerobica în apă și mersul pe bicicletă pe teren plat.
Începerea cu exerciții mai puțin viguroase poate construi rezistența în timp. Un articol de cercetare din 2021 sugerează că activitatea regulată oferă beneficii mai bune decât statul prelungit pe scaun.
Stilul de viață sedentar poate duce la consecințe negative asupra sănătății, ceea ce face esențială evitarea șederii prelungite. Cu toate acestea, programul de lucru poate face acest lucru dificil.
Angajatorii pot contribui la atenuarea acestor riscuri prin încorporarea unor pauze mai frecvente în rutina angajaților, prin asigurarea accesului la birouri în picioare, prin stabilirea unor spații de lucru specifice pentru activitatea fizică și prin oferirea de beneficii de abonament la sală.
Aceste schimbări pot schimba cultura și percepția privind statul prelungit în șezut la locul de muncă, motivând persoanele să reducă timpul petrecut în șezut și să adopte obiceiuri mai sănătoase.
Pentru a face aceste schimbări, persoanele pot lua pauze regulate, pot seta cronometre care să le reamintească să stea în picioare, să se întindă sau să meargă. Investiția în echipamente de birou care permit mai multă mișcare poate fi benefică, cum ar fi birourile în picioare, scaunele ergonomice sau treptele de birou.
De asemenea, este importantă ajustarea spațiilor de lucru și a monitoarelor pentru a promova o poziție bună și a preveni înclinarea. Implicarea în activități fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ridicarea de greutăți, dansul, mersul pe bicicletă și alte activități, poate contribui la reducerea efectelor negative ale șederii asupra sănătății.
Efectuarea de exerciții la birou, cum ar fi întinderea gâtului, rotirea umerilor și întinderile de coloană, poate, de asemenea, să antreneze mușchii. Găsirea unor oportunități de activitate fizică în rutina zilnică, cum ar fi urcatul scărilor în loc de lift, mersul pe jos sau cu bicicleta la serviciu sau plimbarea în timpul pauzei de masă, poate face o diferență semnificativă.
-
800 de specialiști români, în prima linie a luptei împotriva cancerului15.10.2025, 08:15
-
-
-
-
Biroul reglabil: avantaje și dezavantaje pentru cei ce petrec mult timp la lucru
Un birou modern, ajustabil pentru poziția de lucru, poate transforma orele de muncă sedentară într-un stil de viață mai activ și sănătos.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Dr. Vladimir Pușcașu: Nu se întâmplă nimic
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul. Dr. Vladimir Pușcașu: Încurajăm să facă asta
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul.
Legătura dintre grăsimea de pe brațe și sănătatea coloanei vertebrale. Un posibil indicator al osteoporozei și fracturilor
Cum se tratează piciorul plat. Dr. Codrin Huszar: E un fel de Cenușăreasa. Folosim o bandă care oprește sângerarea. Nu poți să o lași mai mult de o două ore
Care este metoda chirurgicală prin care se tratează piciorul plat.
Luxația de umăr: tipuri și tratament. Dr. Liviu Ojoga: Acum 20 de ani era regulă - prima luxație egal imobilizare 3 săptămâni. Acum, prima luxație egal operație
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
Hidartroza, apa la genunchi: cauze și tratament. Dr. Dragomir: E dăunătoare în fazele inițiale. Dacă faci asta și nu trece, înseamnă că e o afecțiune mai gravă
Află mai multe despre cauzele și simptomele apei la genunchi și ce manevre medicale pot ușura durerea.
Inovație în regenerarea cartilajului. Noul tratament care evită protezele de genunchi
Cum știi dacă ai ciocuri osoase. Testul care îți arată osteofitele în corp. Dr. Codrin Huszar: De cele mai multe ori stând în picioare
Cât timp durează recuperarea după o fractură de șold. Dr. Răzvan Ionuț Dragomir: O persoană vârstnică are probleme. Este restricționat accesul pe picior
Impactul negativ al jocurilor video asupra sănătății și cum să îl previi. De la dureri de spate la oboseala ochilor
Apa pe genunchi: ce este, de ce apare și cum să o tratezi. Când să consulți un medic
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
Bursita: simptome și tratament. De ce apare bursita și ce poți face în privința ei
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
Ce trebuie să știi când îți alegi încălțămintea. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Le introducem șuruburi pacienților
Monturi (Hallux Valgus): primele semne și tratament simplu. Greșeala pe care o faci mereu. Dr. Codrin Huszar: Nervișorii de la degetul mare sunt striviți între pantofi și os
Ce sunt monturile (Hallux Valgus), de ce apar și cum se intervine pentru a le elimina.
Semnalul banal care poate fi cauza meningitei. Poate afecta nervii din măduva spinării. Cum să îl depistezi
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.
Sarcopenia, boala dură care poate apărea după 50 de ani. Cătălina Poiana: Vorbim din ce în ce mai mult despre un sindrom, osteosarcopenia
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
La ce să fii atent înainte să mai faci skanderbeg. Liviu Ojoga: Lucrurile sunt relativ clare. Reușește să fractureze humerusul spiroid
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
De ce scăpau băieții de Armată dacă aveau piciorul plat. Dr. Huszar: Durerile apar la suprasolicitare și asta era tipică la marșuri
De ce scăpau băieții de stagiul militar dacă aveau piciorul plat.
De ce te cocoșezi pe măsură ce îmbătrânești. Ce este cifoza și ce trebuie să faci acum!
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Ruptura de menisc: când nu poate fi vindecată. Semnul dat de sângerare. Dr. Dragomir: Acolo sunt șanse de vindecare
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Ce este guta și cum o identifici corect. Diferențele dintre gută și artrită
Află mai multe despre această afecțiune a articulațiilor inflamate și ce implicare are acidul uric.