EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
EG.5, noua variantă de COVID, a fost înregistrată și la noi în țară. EG.5 este o variantă COVID recentă, foarte apropiată de variantele XBB care au circulat în SUA în ultimele șase luni. În special, conține o mutație specială care este cunoscută pentru a eluda o parte din imunitatea pe care o obțineți după o infecție sau vaccinare.
Deși denumirea "EG" poate sugera o formă nouă a virusului, de fapt, aceasta este o subdiviziune a tulpinii recombinante din familia Omicron, reprezentând o modificare treptată a virusului în locul unei schimbări evoluționare majore, precum tulpina originală Omicron.
Potrivit OMS, EG.5 poartă o mutație suplimentară de aminoacizi F456L în proteina spike în comparație cu părintele XBB.1.9.2. și XBB.1.5. În cadrul liniei EG.5, subvarianta EG.5.1 prezintă o mutație suplimentară Q52H în spike și reprezintă 88% din secvențele disponibile pentru EG.5 și pentru descendenții săi.
Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balș, a vorbit în exclusivitate la Interviurile DC MEDICAL și DC News, despre tot ce trebuie să știm despre noua variantă de COVID.
”Există virusuri care nu țin cont doar de partea sezonieră. Cel mai bun exemplu este pandemia, care ne-a arătat că SARS-COV2 a rezistat și la căldură și la frig. Nu l-a omorât nici frigul, nu l-a omorât nimic. Infecția cu SARS-COV2 deși e în acea conviețuire armonioasă, nu înseamnă că nu avem cazuri. Există chiar și variante virale noi, EG.5, și sunt destul de multe cazuri. Sunt ușoare, dar trebuie să le luăm în calcul.
Pentru a știi ce variantă avem, trebuie să facem secvențiere. Institutul Matei Balș a făcut această secvențiere încă din momentul de început al pandemiei, și, chiar cu foarte multă vreme înainte de pandemie când am secvențiat diverse microorganisme.
Avem și noi varianta nouă de virus. În momentul în care un virus rămâne în circulație, el are diverse variante virale pentru că se produc mutații. Nu înseamnă că sunt mult diferite, dar există. Atunci când va fi ca o variantă virală să devină predominantă într-un loc din lume, pentru că nu există granițe, ajunge și în Europa, și în România”, a explicat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balș.
”Se aproximează că varianta nouă este de circa 30% din toate cazurile. O variantă virală veche este înlocuită de una nouă. Nu este un capăt de țară. Nu avem spitalele pline la terapie intensivă. Este tot o subvariantă care ține de Omicron, tot forme ușoare, tot o transmitere care se face cu ușurință.
Trebuie să urmărim, prin secvențiere, care este trendul, ca să știm spre ce evoluție ne îndreptăm. Din punct de vedere științific nu sunt diferențe semnificative pentru populație, mai ales pentru starea de sănătate a populației. Nu este o variantă agresivă. Nu este precum varianta Delta.
Deși avem o creștere, nu foarte mare, dar este o creștere, nu există o diferență semnificativă. Adică nu există mai multe internări, nu sunt complicații și lucrurile se întâmplă la un proces destul de mic”, a mai spus dr. Adrian Marinescu.
Vezi mai multe în VIDEO:
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
