
Cele două părți ale corpului bărbătesc care au cea mai scăzută temperatură. Iată care sunt acestea.
Cele două părți ale corpului bărbătesc care au cea mai scăzută temperatură. Cum afectează încălzirea chiar și cu un grad fertilitatea masculină. Este posibil să fi auzit că temperatura "normală" a corpului este de 37°C. Dar acest număr este doar o medie. Temperatura corpului dumneavoastră poate fi ușor mai mare sau mai mică.
O temperatură corporală mai mare sau mai mică decât media nu înseamnă automat că sunteți bolnav. Mai mulți factori pot influența temperatura corpului dumneavoastră, inclusiv vârsta, sexul, ora din zi și nivelul de activitate.
Cele două părți ale corpului bărbătesc care au cea mai scăzută temperatură
Dr. Nicolae Poiană este conferențiar universitar, medic primar Obstetrică-ginecologie, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Centrului FIV SANADOR cu competențe în tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată, Colposcopie, Endoscopie ginecologică, Ecografie obstetricală și ginecologică. Acesta a explicat care sunt cele două părți ale corpului bărbătesc care au cea mai scăzută temperatură și cum interferează aceasta cu fertilitatea masculină.
”Două părți de pe suprafața organismului bărbătesc au cea mai scăzută temperatură: vârful nasului și testiculul. Dacă temperatura la nivel testicular ajunge la peste 35 de grade, atunci spermatogeneza este perturbată. Pentru lucrul acesta, organismul este prevăzut cu plexuri pampiniforme, cu plexuri venoase, cu un ”radiator”, cu un sistem de pierdere de căldură.
Obiceiuri vestimentare, blugi, slip, aduc testiculele în contact cu corpul care are 36-37 de grade și crește temperatura. Este un lucru la care nu foarte multă lume se gândește la asta ca fiind cauză principală, dar se poate lua în considerare.
Se mai pot adăuga și alte probleme disfuncționale la bărbați, mă refer la disfuncțiile erectile”, a explicat dr. Nicolae Poiană, conferențiar universitar, medic primar Obstetrică-ginecologie, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Centrului FIV SANADOR cu competențe în tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată, Colposcopie, Endoscopie ginecologică, Ecografie obstetricală și ginecologică, în exclusivitate la DC MEDICAL.
Fertilitatea masculină și temperatura din zona intimă
Fertilitatea masculină este un domeniu foarte important, dar adesea neglijat în practica medicală. În comparație cu ceea ce este disponibil în ceea ce privește subfertilitatea feminină, există o lipsă de cercetări privind fertilitatea masculină. Fertilitatea la bărbați depinde de axa gonadică hipotalamo-hipofizară care funcționează normal, de un testicul normal și de mediul necesar pentru producerea de spermatozoizi viabili și mobili.
Producția de celule germinale sănătoase necesită o temperatură care să fie ușor sub temperatura corpului și există mai multe mecanisme de reglare a temperaturii la om care asigură menținerea temperaturii scrotului cu câteva grade mai scăzută, potrivit Research Gate.
Artera testiculară care duce sângele la testicule de la aorta abdominală coboară prin pampiniformplexul de vene care returnează sângele de la testicule. Schimbul de căldură între arteră și venele înconjurătoare prin acest aranjament contribuie, de asemenea, la menținerea temperaturii scrotului.
Datorită acestui sistem de contracurent, testiculele primesc sânge mai rece decât alte organe din corp. Sângele care se întoarce de la testicule a pierdut căldură în mediul înconjurător și este astfel mai rece decât sângele arterial.
Atunci când sângele arterial din artera testiculară intră în plexul pampiniform, acesta pierde căldură în favoarea sângelui mai rece din plexul pampiniform și este răcit treptat pe măsură ce se deplasează spre testicule. Acest mecanism este însă eficient numai dacă testiculul pierde căldură prin radiație, convecție sau evaporare în mediul înconjurător.
Scrotul atârnă în afara corpului pentru că trebuie să mențină o temperatură ușor mai scăzută decât restul corpului. Această temperatură mai scăzută ajută la menținerea producției de spermatozoizi. Țesuturile scrotale ajută la protejarea structurilor din interiorul testiculelor, unde se produc spermatozoizii și hormoni importanți, notează și Healthline.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
De ce amețesc fără să amețesc, de fapt?14.09.2025, 20:36
-
-
-
-
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Cum aleg medicii tratamentul care îți poate salva viața în cancer
Manifestul DCNews, DCMedical și ARGUMENT susținut din Cluj, pentru o Românie în care sănătatea nu este un lux, ci o necesitate
Violența în cuplu, o realitate complexă și adesea ascunsă. Bogdana Fati: Acestea sunt semnele
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
CRBL, știi asta? Depresia, "o fiță" atât de cool, încât te face să nu te mai poți ridica din pat. Depresia NU e o fiță, dar ignoranța da!
Cancerul care se poate moșteni. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), avertisment pentru părinți
Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
Boala varicoasă, simptome și cauze. Semnul banal care trimite femeile la medic. Dr. Anca Chitic: Consecințele sunt grave
România, progrese importante în sănătate. Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb: Ritmul s-a accelerat. Nu ne oprim niciodată din a inova
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Provocările diagnosticării oncologice în România. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Stăm prost
Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
Testul care îți arată dacă faci cancer. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Cifre impresionante
Dermatita atopică NU e o formă de alergie. Dr. Alin Nicolescu: Provoacă astm sau rinită
Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
Al patrulea transplant hepatic reușit la SANADOR. Dr. Dragoș Romanescu: Cel mai complex. Recuperare rapidă
Semnul banal dat de cârcei. Nu-i mai ignora! Atenție la picioarele reci, furnicături, durere când mergi
Cât costă medicamentele în România. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Nivel minim
Radioterapia stereotaxică și brahiterapia, decontate prin CNAS. Dr. Matei Bâră: Oferim pacienților un tratament personalizat și adaptat fiecărei formațiuni tumorale
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.