EXCLUSIV Spitale în clădiri vechi de sute de ani. Gociman: Este greu să faci medicină de performanță în asemenea spații

Mai multe spitale din București funcționează în clădiri vechi, de sute de ani. Mai mult, acestea au fost clasificate ca fiind monumente istorice. Cum ar trebui să arate clădirile în care funcționează spitalele și cum ar putea fi desfășurat actul medical modern în clădiri vechi, de sute de ani, este întrebarea pusă de prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate. 

”Spitalele moderne se construiesc cu echipamentele proiectate pentru ca instalarea lor să nu creeze probleme. Sunt echipamente care diferă de la firmă la firmă și atunci spațiile respective trebuie adaptate la un anumit tip de echipamente încă de la proiectare și construcție. Asta înseamnă, că mai ales ținând cont de imagistică, dar nu numai, echipamentele se schimbă atât de des și clădirile de spital trebuie reînoite sub o formă sau alta.

Un element fundamental ar fi un spațiu generos în aria spitalului care să permită o nouă construcție cu refacerea ceilalte și refolosirea ei fără să o dărâmăm, mai ales dacă nu este foarte veche.

Sunt deja o serie de potențiale platforme unde sunt mai multe clădiri, dar care nu sunt funcționalizate, nu sunt conectate între ele. Această interconexiune între clădiri, cu funcționalizarea întregului complex într-un concept medical unitar este un lucru care în Occident a devenit curent”, a precizat prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.

Vezi și: Ce se întâmplă dacă înghiţi păr de animale. Ce să faci de acum dacă ai acasă un câine sau o pisică. Ce sunt Hidatita și Bezoarele: Mare atenție

Spitale în clădiri istorice

Cristina Olga Gociman este profesor emerit doctor arhitect și profesor afiliat la Școala Doctorală de Arhitectură a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical care sunt efectele asupra actului medical. 

”Este o provocare pentru că aici ne intersectăm cu o problemă de patrimoniu. Marea majoritate a acestor ansambluri, dacă ne gândim la ansamblul Spitalului Brâncovenesc care nu mai este, dar din câte știu eu cea mai veche platformă ar fi cea a Spitalului Filantropia, construit în 1813 și, care în 1920, arhitectul Paul Smărăndescu a făcut o intervenție care este și acum în picioare, sau ansamblul Spitalului Colțea care este construit în 1888, Spitalul Colentina construit în 1858 și Spitalul Obreja care a fost construit în anul 1906.

Vezi și: Calusurile și bătăturile, cauze și tratament. Cum le elimini rapid. Ce rol joacă ceapa

Toate aceste spitale au fost construite la tehnicile acelor perioade, și acelor lucruri care au și componente de patrimoniu. Foarte multe dintre ele sunt clasificate pe lista monumentelor istorice, au coduri de patrimoniu, deci reprezintă o mărturie. Ele trebuie abordate prin acest aspect. Nu le putem demola. Nu ar trebui să le demolăm. Ele reprezintă o amprentă a unui timp.

La Obreja sunt foarte multe clădiri individuale care este foarte greu să le conectezi. Sunt foarte mici ca dimensiuni pavilionare. Este vorba de un spital de tip pavilionar. La fel este și la Colentina, deși acolo construcțiile sunt puțin mai mari. În situația asta este foarte greu să le legi. Trebuie să găsești un sistem să le legi ca să funcționeze.

Ori faci un sistem de circulație și le păstrezi ca funcțiune și faci un sistem de relații spațial între ele, pe deasupra sau pe dedesubt. Pot fi legate prin tot felul de pasarele sau coridoare. Încerci să le grupezi și să faci anumite extensii care să fie aprobate de specialiști în Comisiile de Cultură ale Municipiului București. Sunt proiecte care se fac cu specialiștii care au ștampila de verificator de monumente, cu studii istorice. E o componentă de patrimoniu extrem de importantă. 

Vezi și: Cancerul de prostată, ucigașul tăcut. Fejer: Sugerează o boală avansată. Urmărirea bolii, începută înainte de apariția simptomelor zgomotoase

Nu poți să le golești și să construiești alături de ele. Trebuie să realizezi un sistem și atunci ori le refuncționalizezi și le duci într-o zonă de recuperare. Nu mai pot să funcționeze ca un spital modern și merg pe o zonă de paliație și construiești un sistem monobloc în care toate lucrurile sunt conectate, sunt circuite scurtate, sunt securizate, cu aviz sanitar.

În astfel de situații se pune problema unei refuncționalizări, adică dacă poți să îl păstrezi, îl păstrezi, dar îi dai tot o destinație medicală ca să nu deturnezi destinația inițială, dar altfel este greu să faci medicină de performanță în asemenea spații”, a precizat Cristina Olga Gociman în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.

Vezi mai multe în VIDEO: