EXCLUSIV 70% din victimele violenței domestice sunt femei. Angela Chirvăsuţă: În familie trebuie să existe iubire, nu teroare. Femeia terorizată ajunge agresor și bărbatul victimă

Abuzul poate lua mai multe forme și poate arăta diferit de la persoană la persoană, ceea ce îl face adesea foarte greu de identificat.

Forme de abuz:

- violența domestică

- violența psihologică

- violența fizică

- violența sexuală

- violența economică

- violența socială

- violența spirituală

- mutilarea genitală a femeilor

- călcarea sânilor (breastironing)

- circumcizia non-medicală

- căsătoria între copii

- căsătoria forțată

- Grooming-ul (ademenirea sexuala)

- alte practici daunătoare

- violența cibernetică

Violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

"S-a vorbit mai puțin despre violență în familie, până în anul 2003, când a fost dată legea specială care face referire la acest fenomen societate. Din anul 2003, violența în familie a intrat în agenda politică și oamenii politici și sociologii și juriștii au început să conlucreze ca drepturile victimelor acestor agresiuni în familie să fie protejate, fie printr-un instrument legislativ, fie prin structuri și servicii de sprijin, pentru că o astfel de victimă nu poate ieși dintr-o situație periculoasă fără sprijinul unei instituții și fără suportul acestora.

În prezent, prin campaniile noastre de informare și prin faptul că le transmitem victimelor care sunt formele acestor agresiuni în familie, care sunt foarte diverse, numărul acestor infracțiuni sesizate la Poliție este din ce în ce mai mare. Și nu mă refer la numărul de infracțiuni cu violență deosebită, ci la infracțiunile de amenințări sau simple loviri, în așa fel încât victima a ajuns să știe că are dreptul să fie protejată și de la prima palmă sau prima agresiune verbală sau psihologică să vină să ceară ajutorul statului sau instituțiilor", a declarat Angela Chirvăsuţă, comisar-șef de Poliție, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, în exclusivitate pentru DC Medical.

VEZI ȘI: Hărțuirea stradală, fenomen în România. Georgiana Năstase și Dragoș Dado, manifest creativ "STOP hărțuire", PALMĂ pentru societate: Doar pretindem că suntem evoluați! 5 oameni din 150 mii au înțeles

Cine sunt cei mai expuși la violența domestică?

"Pentru că forța fizică este diferită ca să spun așa, este normal și trebuie să recunoaștem să femeile sunt în cea mai mare măsură victimele violenței domestice. Ele sunt, peste 70% din victimele acestor infracțiuni.

Urmează apoi categoria minorilor și o categorie mai restrânsă cea a bărbaților care fie ajung în această situație de victime atunci când sunt agresați de victima care a suportat mai mulți ani violența domestică.

Femeia care a fost ani de zile persecutată, terorizată, la un moment dat, într-o situație în care agresorul fie este într-o stare de ebrietate, fie doarme, se răzbună pe agresor. Sau în momentul în care se îndreaptă către ea să o lovească din nou, îl atacă pe agresor și rănile pe care i le produce sunt mult mai grave.

Nu poate fi încadrat ca legitimă apărare, pentru că nu este aceeași intensitate a atacului, dar victima are circumstanțe atenuante. Victima ajunge să fie agresoare și bărbatul să intre în situația de victimă a violenței domestice", a mai spus Angela Chirvăsuţă.

De ce a fost nevoie de lege și de implicarea societății pentru violența domestică? Nu era suficient ca victima să reclame abuzul, fără o lege anume?

VEZI ȘI: Speranța de viață, tot mai MICĂ. Zaharescu (ARPIM): Din cauza stresului, a stilului de viață. Inovația salvează vieți! În 2000 - 2010, medicamentele inovative au crescut speranța cu 73%

"Una este să fii agresat într-un spațiu public, acolo unde e mai ușor să aduni probe, să ai martori și alta e să fii terorizat în spatele ușilor închise și violențele să se întâmple pe tăcute, fără ca vecinii să știe.

Atunci, capacitatea de a produce probe și de a te apăra este mult redusă.

În spatele ușilor închise, aceste agresiuni sunt mai mai violente.

Ni se pare anormal ca cineva, pe stradă, să ne dea o palmă. Dar de ce ni se pare normal ca soțul, în casă, să-i dea o palmă soției sau copilului. 

Este la el de violent și uneori societatea și legislația trebuie să protejeze aceste relații din cadrul unei familii, pentru că într-o familie trebuie să existe iubire, nu teroare", a mai spus Angela Chirvăsuţă, comisar-șef de Poliție, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității.

Vezi mai multe în video: