EXCLUSIV Zonele rurale din Gorj și Buzău, epicentrele longevității în România. Prof. dr. Gabriel Prada: Se compară cu prevalența la nivelul țării

Vezi și: MAL, noua grupă sanguină identificată de oamenii de știință. Pas major în genetica transfuziilor de sânge

Un proiect de cercetare a scos la lumină zonele din România unde longevitatea este o realitate, reînnodând astfel o tradiție începută în anii 1960 de către dr. Ana Aslan. Aceasta a observat, în urma unor studii, că anumite regiuni ale țării, precum Delta Dunării și zonele montane din Vrancea, prezentau o proporție remarcabilă de persoane vârstnice.

Delta Dunării și Vrancea, paradisuri dure pentru longevitate

Prof. dr. Gabriel Prada, director medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila" a explicat, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL și DC News, de ce în Delta Dunării și zonele montane din Vrancea oamenii trăiau mult.

"Este un proiect foarte interesant, care a mai fost inițiat prin anii 1960-1970 de către doamna doctor Aslan (Ana Aslan). Atunci au evaluat zone din țară și au văzut că există două zone cu o proporție foarte mare de vârstnici, și anume Delta Dunării și zonele muntoase din Vrancea, ceea ce este curios, pentru în Delta Dunării, climatul este destul de aspru, mai ales iarna. Delta Dunării este un caz special și sunt alte elemente care intervin acolo.

Vezi și: Antibioticele, asociate cu boala inflamatorie intestinală. Declanșează inflamația

Efectul nu se vede imediat, se vede în timp. Generațiile care există acum au moștenit niște caracteristici de la cele anterioare, de aceea poate să fie o prevalență mai mare a persoanelor cu vârste înaintate. 

La fel și în zonele muntoase din Vrancea, climatul este destul de aspru. S-a pornit de la ideea că mediul înconjurător ar putea să favorizeze ca anumiți factori, o existență îndelungată a unei persoane.

Există tot felul de teorii care spun că în aceste zone e posibil să fi intervenit și alți factori, fiind vorba de o selecție naturală, astfel încât datorită condițiilor aspre de existență au supraviețuit cei mai rezistenți", a explicat prof. dr. Gabriel Prada, director medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila", la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL și DC News.

Vezi și: Cancerul, subdiagnosticat din cauza pandemiei de COVID. Revenire accelerată a noilor cazuri oncologice

Longevitate - FOTO: Freepik@Amigos_Flipado

Epicentrele longevității, schimbate

Recent, cercetările au extins acest orizont, identificând și alte regiuni cu o proporție semnificativă de vârstnici, precum Gorjul și Buzăul, în special în mediul rural. Aceste zone, cu o demografie specifică, par să beneficieze de caracteristici favorabile longevității.

"În noul studiu care a fost început recent, s-au identificat alte zone cu proporție mare de vârstnici. Vorbim de zona Gorjului, Buzăului, zonele rurale, de obicei", a mai subliniat prof. dr. Gabriel Prada.

Ce înseamnă proporție mare de vârstnici

"Se compară cu prevalența la nivelul țării. Persoanele de peste 85 de ani în România sunt în jur de 1,5%. Dacă în unele zone este o prevalență dublă sau chiar mai mare, atunci evident este un factor care poate favoriza acestă existență îndelungată", a mai explicat prof. dr. Gabriel Prada, director medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila", la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL și DC News.

Vezi mai multe în VIDEO: