Fumat: ce se întâmplă în corp la 72 de ore după ce renunțați la țigări
Fumat, renunțare. Reprezentanții DSP Bihor au făcut un rezumat a ceea ce înseamnă pentru corp în 72 de ore renunțarea la țigări.
Fumatul activ sau pasiv este asociat cu multe boli pulmonare, precizează reprezentanții DSP Bihor într-un comunicat. Pe 31 mai se marchează Ziua Mondială Fără Tutun.
„În anul 2019, atenția campaniei se îndreaptă către riscurile apariției și dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun și de expunerea pasivă la fumul de tutun. (...) Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele cauzate de acest tip de cancer la nivel global.
Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități, este exacerbat de fumat.
Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice. Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea la fumul de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior și inferior.
Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populația globală a acestei categorii, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător", mai arată sursa citată
Beneficiile renunțării la fumat - pe termen scurt:
După 20 minute: valorile pulsului se normalizează.
După 8 ore: nivelul de nicotină și monoxid de carbon din sânge se reduce la jumătate, iar nivelul de oxigen revine la valorile normale.
După 48 ore: monoxidul de carbon va fi eliminat din corp; plămânii încep să elimine mucusul și alte reziduuri rezultate din fumat; nicotina este eliminată din corp; gustul și mirosul se ameliorează.
După 72 ore: respirația va deveni mai ușoară; musculatura bronșică se relaxează, iar energia organismului crește.
Beneficiile renunțării la fumat - pe termen lung:
După 2-12 săptămâni: circulația sanguină se ameliorează.
După 3-9 luni: tusea, respirația șuierătoare și alte probleme respiratorii se vor ameliora ca urmare a creșterii funcției pulmonare cu 10%.
După 1 an: riscul de apariție a bolilor cardiace scade la jumătate comparativ cu cel al unui fumător.
După 10 ani: riscul apariției cancerului pulmonar scade la jumătate comparativ cu cel al unui fumător.
După 15 ani: riscul de apariție a infarctului de miocard va fi similar cu cel al persoanelor care nu au fumat vreodată.
-
De ce îți este poftă de dulce chiar și după ce ai mâncat09.10.2026, 14:52
-
Ai mătreață sau scalp uscat? Cum faci diferența09.10.2026, 13:55
-
Ai mâinile și picioarele reci mereu? Când merită să cauți cauza09.10.2026, 12:49
-
Ce se întâmplă cu creierul când stai toată ziua în casă09.10.2026, 11:49
-
Cât timp ești contagios după ce începi să te simți mai bine09.10.2026, 10:45
Noduli pulmonari, descoperiți în plămânii nefumătorilor. Medicii, semnal de alarmă legat de screening
Asta s-a descoperit în plămânii nefumătorilor, iar medicii sunt îngrijorați și lansează un semnal de alarmă.
Tusea cronică poate fi transmisă genetic. Oamenii de știință investighează variabilele genetice asociate cu tusea cronică
ORACLE, testul care îmbunătățește predicțiile privind evoluția cancerului pulmonar
Aerul condiționat și răcelile: mituri și realitate. Când devine un pericol pentru sănătate
Emfizemul pulmonar și fumatul: legătura devastatoare. Simptome, tratament și metode de prevenție
De ce crizele de tuse ne apucă seara. Cum prevenim
EXCLUSIV Care este nivelul optim de umiditate din casă. Dr. Gilda Popescu: Poate să creeze probleme de respirație
Curățenia zilnică poate declanșa astm. Cât de periculoase sunt produsele de uz casnic
Răgușeala, semnul mai puțin cunoscut al cancerului pulmonar. Pare inofensiv, dar indică un stadiu avansat al bolii
Acesta este un semn care nu trebuie ignorat, deoarece poate semnala cancerul, o afecțiune care ucide anual zeci de mii de oameni.
Dupixent, tratamentul aprobat de Comisia Europeană pentru BPOC
Acest tratament pentru BPOC este eficient în cazul pacienților în cazul cărora nu funcționează medicamentele inhalate standard.
EXCLUSIV Cât de des se face CT pulmonar. Dr. Michael Schenker: Intervalele diferă
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Respirăm plastic? Microplasticele găsite în plămânii pacienților cu cancer pulmonar ridică semne de întrebare
Pericolele ascunse ale aerului din timpul iernii
Tuberculoza ucide peste un milion de oameni anual. Ce trebuie să știm despre boala prevenibilă și tratabilă
Virusul respirator sincițial (VRS) poate crește riscul cardiac
EXCLUSIV Tusea cu sânge, semnal de alarmă care necesită control medical urgent
EXCLUSIV Temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dr. Răzvan Alexandru Roșu: Este esențial
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Pneumonia de aspirație, complicație post-AVC. Igiena orală precară, impact direct
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Beatrice Mahler: Fumatul și poluarea, principalii factori de risc în BPOC la peste 50 de ani
EXCLUSIV Astm sever în România: nevoia de diagnostic precoce și terapii moderne
EXCLUSIV Tusea și junghiul, asociate cu pneumonia. Prof. univ. dr. Cristian Oancea: Cele două simptome pot apărea împreună în diverse afecțiuni
Progrese și provocări în tratamentul cancerului pulmonar avansat cu celule non-mici. Terapia țintită și imunoterapia, în prim-plan
Aceste tratamente vindecă cel mai frecvent tip de cancer. Sunt eficiente și în cazurile avansate.
Dietele sărace în grăsimi reduc riscul de cancer pulmonar. Conexiunea dintre grăsimi și sănătatea pulmonară
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
