Fumat, renunțare. Reprezentanții DSP Bihor au făcut un rezumat a ceea ce înseamnă pentru corp în 72 de ore renunțarea la țigări.
Fumatul activ sau pasiv este asociat cu multe boli pulmonare, precizează reprezentanții DSP Bihor într-un comunicat. Pe 31 mai se marchează Ziua Mondială Fără Tutun.
„În anul 2019, atenția campaniei se îndreaptă către riscurile apariției și dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun și de expunerea pasivă la fumul de tutun. (...) Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele cauzate de acest tip de cancer la nivel global.
Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități, este exacerbat de fumat.
Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice. Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea la fumul de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior și inferior.
Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populația globală a acestei categorii, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător", mai arată sursa citată
După 20 minute: valorile pulsului se normalizează.
După 8 ore: nivelul de nicotină și monoxid de carbon din sânge se reduce la jumătate, iar nivelul de oxigen revine la valorile normale.
După 48 ore: monoxidul de carbon va fi eliminat din corp; plămânii încep să elimine mucusul și alte reziduuri rezultate din fumat; nicotina este eliminată din corp; gustul și mirosul se ameliorează.
După 72 ore: respirația va deveni mai ușoară; musculatura bronșică se relaxează, iar energia organismului crește.
După 2-12 săptămâni: circulația sanguină se ameliorează.
După 3-9 luni: tusea, respirația șuierătoare și alte probleme respiratorii se vor ameliora ca urmare a creșterii funcției pulmonare cu 10%.
După 1 an: riscul de apariție a bolilor cardiace scade la jumătate comparativ cu cel al unui fumător.
După 10 ani: riscul apariției cancerului pulmonar scade la jumătate comparativ cu cel al unui fumător.
După 15 ani: riscul de apariție a infarctului de miocard va fi similar cu cel al persoanelor care nu au fumat vreodată.
Această substanță prezentă în sol, imposibil de evitat, poate duce la cancer pulmonar, alături de fumat.
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
Durerea de braț poate fi semn al unui cancer devastator, greu de diagnosticat. Prognosticul privind șansele de supraviețuire este redus.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Tratamentul pentru cancerul pulmonar cu celule mici a fost aprobat de FDA. Are efecte în cazul bolii care a progresat după chimioterapie.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
Acest medicament distruge cancerul. Este asociat cu forța unei rachete. Distruge celulele canceroase, iar pe cele sănătoase le evită.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
