Gingivita. Simptome, cauze şi tratament

Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală slabă. Bunele obiceiuri de sănătate orală, cum ar fi periajul de minim de două ori pe zi, utilizarea aţei dentare și efectuarea de controale dentare regulate, pot ajuta la prevenirea și inversarea gingivitei, spun oamenii de ştiinţă de la centrul medical american academic Mayo Clinic. 

Simptome

Gingiile sănătoase sunt ferme, de culoare roz pal și se fixează strâns în jurul dinților. Semnele și simptomele gingivitei includ:

Gingii inflamate
Schimbarea culorii acestora în roșu închis
Sângerări la periaj sau în momentul folosirii aţei dentare
Respiratie urât mirositoare
Retragerea gingiilor
Gingii fragede

Când trebuie să mergem la dentist

Dacă observați semne și simptome ale gingivitei, programați o întâlnire cu medicul stomatolog. Cu cât mai devreme se începe tratamentul, cu atât sunt mai mari șansele de a repara daunele cauzate de gingivită și de a preveni evoluția acesteia către parodontită.

Cauze

Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală slabă care încurajează formarea plăcii pe dinți, provocând inflamația țesuturilor gingivale din jur.

Placa este un film invizibil și lipicios compus în principal din bacterii care se formează pe dinți atunci când amidonul şi zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Placa necesită îndepărtarea zilnică, deoarece se formează rapid.
Placa se transformă în tartru, care rămâne pe dinți şi se poate întări sub gingie, favorizând colectarea bacteriilor. Tartarul depus face placa mai greu de îndepărtat, creează un scut protector pentru bacterii și provoacă iritații pe toată suprafaţa gingiei. Este nevoie de curățare dentară profesională pentru a elimina tartrul.

Cu cât placa și tartrul rămân mai mult timp pe dinți, cu atât irită gingia, cauzând inflamații. Cu timpul, gingiile sunt umflate și sângerează ușor. De asemenea, poate duce şi la căderea dinților (carii dentare). Dacă nu este tratată, gingivita poate avansa la parodontită și eventuala pierdere a dinților.

Factori de risc

Gingivita este comună și oricine o poate dezvolta. Factorii care îți pot crește riscul de gingivită includ:

Îngrijire orală precară
Fumatul
Vârsta înaintată
Gura uscată
Nutriție slabă, inclusiv deficiență de vitamina C
Lucrări dentare care nu se potrivesc corespunzător sau dinți strâmbi, greu de curățat
Afecţiuni care scad imunitatea, cum ar fi leucemia, HIV / SIDA sau tratamentul cancerului
Anumite medicamente, cum ar fi fenitoina (Dilantin, Phenytek) pentru convulsii epileptice și unele blocante ale canalelor de calciu, utilizate pentru angină, tensiune arterială ridicată și alte afecțiuni
Modificări hormonale, cum ar fi cele legate de sarcină, ciclul menstrual sau utilizarea de anticonceptionale
Factori genetici
Afecțiuni medicale, cum ar fi anumite infecții virale și fungice

Complicaţii

Netratată, gingivita poate progresa spre boala gingiilor care se răspândește la țesutul și oasele subiacente (parodontita), o afecțiune mult mai gravă care poate duce la pierderea dinților.

Se crede că inflamația cronică a gingiilor este asociată cu unele boli sistemice, cum ar fi bolile respiratorii, diabetul, boala coronariană, accidentul vascular cerebral și artrita reumatoidă. Unele cercetări sugerează că bacteriile responsabile de parodontită pot intra în fluxul sanguin prin țesutul gingiei, afectând posibil inima, plămânii și alte părți ale corpului. Dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma o legătură.

Gingivita ulceroasă necrotizantă (NUG), este o formă severă de gingivită care provoacă dureri, infecţii, sângerări și ulcerații. Această afecţiune este rară astăzi în țările dezvoltate, deși este comună în țările în curs de dezvoltare care au o nutriție slabă și condiții de viață precare

Profilaxie

Igiena orală bună. Asta înseamnă să vă spălați pe dinți timp de două minute cel puțin de două ori pe zi - dimineața și înainte de a merge la culcare - și să folosiţi aţa dentară cel puțin o dată pe zi.

Vizite dentare regulate. Consultați în mod regulat dentistul sau igienistul dentar pentru curățare, de obicei la fiecare șase până la 12 luni. Dacă aveți factori de risc care vă crește șansa de a dezvolta parodontită - cum ar fi să aveți gura uscată, consumul anumitor medicamente sau fumatul- este posibil să aveți nevoie de o curățare profesională mai des. Razele X dentare anuale pot ajuta la identificarea bolilor care nu sunt văzute printr-un examen vizual și pot monitoriza modificările în sănătatea dentară.
Stil de viaţă sănătos. Practici precum alimentația sănătoasă și gestionarea glicemiei dacă aveți diabet sunt, de asemenea, importante pentru menținerea sănătății gingiilor.