Hârtie luminoasă specială, test rapid pentru boli infecțioase
Cercetătorii de la Eindhoven University of Technology și de la Keio University au conceput o modalitate practică și fiabilă de a testa bolile infecțioase: e nevoie doar de un anunit tip de hârtie...
Cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven (Olanda) și de la Universitatea Keio (Japonia) au conceput o metodă practică și fiabilă de a testa bolile infecțioase. E nevoie doar de un anunit tip de hârtie fluorescentă, o picătură de sânge și o cameră digitală, arată studiul lor publicat în revista științifică Angewandte Chemie.
Acest nou tip de test este foarte ieftin și rapid - după douăzeci de minute este clar dacă există o infecție – ceea ce face inutile testele precedente de laborator scumpe și consumatoare de timp. În plus, noul test are un mare potențial în țările în curs de dezvoltare pentru testarea ușoară a bolilor tropicale.
Testul arată prezența bolilor infecțioase prin evidențierea anumitor anticorpi din sânge pe care corpul îi produce ca răspuns la, de exemplu, viruși și bacterii. Dezvoltarea testelor pentru detectarea anticorpilor este în centrul atenției ca o alternativă practică și rapidă la măsurătorile de laborator scumpe și consumatoare de timp din spitale. De asemenea, medicii folosesc tot mai mult anticorpi ca medicamente, de exemplu în cazurile de cancer sau de reumatism. Prin urmare, acest test simplu este, de asemenea, potrivit pentru monitorizarea regulată a dozei de medicamente pentru a putea lua măsuri corective în timp util.
Hârtia specială care lumineză în întuneric
Folosirea benzii de hârtie dezvoltată de cercetătorii olandezi și japonezi este foarte ușoară. Aplicați o picătură de sânge în locul potrivit pe hârtie, așteptați douăzeci de minute și întoarceți foaia. „O reacție biochimică determină ca partea inferioară a hârtiei să emită lumină albastră-verde", spune profesorul și cercetătorul de la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, Maarten Merkx.
„Cu cât culoarea este mai albastră, cu atât este mai mare concentrația de anticorpi", arată el. O cameră digitală, de exemplu de la un telefon mobil, este suficientă pentru a determina culoarea exactă și, prin urmare, rezultatul testului!
Senzor cu proteine
Culoarea este creată datorită ingredientului secret al benzii de hârtie: o așa-numită proteină - senzor luminos dezvoltată de cercetători. După ce o picătură de sânge este pusă pe hârtie, această proteină declanșează o reacție în care se produce lumină albastră (cunoscută sub numele de bioluminescență).
O enzimă care, de exemplu, iluminează licuricii și anumite specii de pești, joacă un rol important în acest sens. Într-o a doua etapă, lumina albastră este transformată în lumină verde. Dar aici vine ideea: dacă un anticorp se leagă de proteina senzorului, blochează al doilea pas. Dacă lumina este verde înseamnă că sunt puțini anticorpi și, invers, mai puțin verde înseamnă mai mulți anticorpi.
Va fi lansată pe piață în câțiva ani
Raportul dintre lumina albastră și cea verde poate fi utilizat pentru a obține concentrația de anticorpi. „Deci, nu numai că știți dacă anticorpul este în sânge, dar și cât de mult", spune Merkx. În prototipul lor, cercetătorii au testat cu succes trei anticorpi simultan, pentru HIV, gripă și febra dengue. Merkx se așteaptă ca testul să fie disponibil în comerț în câțiva ani, se arată în materialul furnizat de Eindhoven University of Technology.
Studiul integral poate fi consultat AICI.
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
-
Deficiența de B12: Cum alegi forma potrivită pentru creier și metabolism13.12.2025, 16:56
-
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID13.12.2025, 15:27
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
