Hepatita D (Delta) nu are încă un tratament inovator în România. Prof. dr. Liana Gheorghe a vorbit despre răspunsul la tratamentul ”clasic”.
”Hepatita dată de virusul hepatitic D, pe datele pe care le avem în Laboratorul de virusologie de la Institutul Clinic Fundeni, pe pacienții B infectați, proporția este undeva sub 2%, în populația generală, dar noi avem un studiu efectuat pe mai bine de 3.000 de pacienți de la Centrele de Gastroenterologie, printre cei cu boli cronice hepatice, unde prevalența este foarte mare, 16%, iar unul din patru pacienții fiind viremici”, a explicat prof. dr. Liana Gheorghe, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.
”Virusul D crează cea mai mare problemă, în partea aceasta de boli terminale hepatice, pacienții cu boli severe pe care noi îi listăm pentru transplanturi hepatic, la vârful piramidei, cei mai mulți sunt pacienții cu virus D și pacienții alcoolici. Ei își dispută indicațiile pentru transplant.
Din păcate pentru virusul D, nu există tratamente inovatoare în momentul de față. Dar îi putem trata cu interferon și în stadii neavansate, non-cirotice, cu rate de răspuns dezarmante, de 20%, răspuns care nu este pe termen lung, adică de obicei recidivează.
Dar de curând EMA a aprobat primul medicament specific destinat hepatitei Delta. Sunt câteva țări care au programe de acces rapid, cum e Franța, Italia, Germania, Spania.
Este un tratament destul de scump, e un tratament injectabil, subcutanat, de menținere, pe termen lung, atâta timp cât pacientul obține beneficiu clinic. Scade viremia și normalizează transaminazele.
Există și aici perspective bune, există o foarte mare activitate pentru ca acest produs să intre în România, în următorul an, pentru hepatita Delta, considerată boală orfană și se pare că pe baza aceasta a bolilor orfane, adică fără tratament, avem șanse mari să avem un program dedicat pentru hepatita Delta cu bulevirtide (n.r. denumirea comercială a medicamentului) în următorul an”, a mai spus prof. dr. Liana Gheorghe.
”Ca să demareze un program de screening este nevoie, mai întâi, să știm câtă importanță are, care este dimensiunea problemei și poate, în ziua de astăzi, dominată de pragmatism, ați menționat de la început că este un program finanțat european, să privim lucrurile și din punctul de vedere al costurilor pentru sănătate”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul Academiei de Sănătate, la care a fost invitată prof. dr. Liana Gheorghe, coordonatorul programului național de depistare a hepatitelor.
De altfel, mai spune prof. Irinel Popescu, ”bolnavii hepaticii atrag costuri foarte mari, iar un astfel de program de prevenție, el însuși costă, dar poate să se justifice investiția prin scăderea costurilor tratamentului”, mai mult, acesta a întrebat-o pe dr. Liana Gheorghe de ce nu scade incidența hepatitei B, în contextul în care există deja un vaccin împotriva acestei forme de hepatită.
”Trebuie să recunoaștem că hepatitele virale reprezintă încă o problemă foarte importantă de sănătate publică și o povară socio-economică la nivel mondial, și că în cadrul comunității europene, România a reprezentat întotdeauna o problemă din acest punct de vedere.
Și probabil, tocmai recunoașterea acestei probleme, la nivel european, a determinat Comisia Europeană, în acord cu autoritățile din România să negocieze și să finanțeze generos, pentru că este vorba de peste 52-53 de milioane de lei, investiți în acest program.
Așa cum probabil știți, România ocupă în CE locul întâi în ceea ce privește prevalența infecțiilor virale hepatitice, atât cu virus B, cât și cu virus C și D, suntem pe un loc fruntaș. Există date de prevalență care sunt mereu modelate pornind de la niște date reale și studii și ne plasează în fruntea Europei. Citește mai departe AICI.
Vezi mai mult în video:
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
