Ioana Bianchi (A.R.P.I.M.): „Mii de zile de așteptare pentru pacienți și zero medicamente noi compensate”

În cadrul evenimentului „HEALTH FORUM: Investiția în sănătate – pilon al securității naționale și al dezvoltării economice”, dedicat finanțării sistemului medical și impactului inovației farmaceutice asupra sănătății publice și economiei, reprezentanta Ioana Bianchi, Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (A.R.P.I.M.) a atras atenția asupra decalajelor majore dintre România și alte state europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare și nivelul de finanțare al sistemului sanitar.

Acces întârziat la tratamente inovatoare

Ioana Bianchi a subliniat că, în România, timpul de așteptare pentru accesul la terapii moderne rămâne foarte ridicat, iar o parte importantă dintre medicamentele recent aprobate în Europa nu sunt încă disponibile pacienților români prin compensare.

„Este important să vorbim despre legătura dintre accesul la inovație și finanțarea predictibilă. De cele mai multe ori, am văzut atât din partea politicienilor, cât și din partea decidenților sau a corpului medical că, atunci când vorbim de inovație, vorbim de medicamente scumpe, nu neapărat de valoarea medicamentelor. Situația în care ne găsim este următoarea: din 168 de medicamente adoptate în perioada 2021-2024 la nivel european, mai puțin de 1 din 5 erau compensate la începutul acestui an. Niciun medicament aprobat în anii 2023-2024 nu a fost compensat. Pentru cele 28 de medicamente compensate, media de așteptare a pacientului român era de peste 1.000 de zile”, spune aceasta.

Finanțarea sistemului și impactul asupra sănătății publice 

„De unde pornesc aceste probleme? Am auzit că avem 5 miliarde de lei pe an suplimentar, dar studiile poziționează România cam pe ultimul loc dintre țările din Europa Centrală și de Est la cheltuiala netă cu medicamentele per cap de locuitor. Spun de cheltuiala netă pentru că de la Ministerul Finanțelor s-a vorbit despre contribuția asiguraților ca fiind prima sursă de alimentare a Fondului Național de Asigurări de Sănătate, dar ce nu s-a spus este că a doua sursă este contribuția industriei. Vorbim aici de taxa clawback, de contribuția de la contractele cost-volum și, mai nou, de anul trecut, de taxa de solidaritate.

Pe de altă parte, când ne uităm la statistici și vedem că avem o finanțare de 5,8% din PIB pentru sănătate, față de o medie de 10%, trebuie să înțelegem că, în acei 5,8%, finanțarea publică este undeva pe la 4,8%, pentru că acolo sunt incluse și finanțările private, și cele out of pocket. Am auzit o veste extraordinară de la domnul președinte al CNAS-ului, cum că ar avea un excedent. Eu am extras declarațiile de la alte două evenimente, de la începutul acestui an și de la sfârșitul anului trecut, în care spunea că mai are nevoie de 3 miliarde doar pentru medicamentele din acest an. Am toată încrederea că ne vom lămuri, la un moment dat, cum stăm”, a mai adăugat Ioana Bianchi.