Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector

Vezi și: 

Un studiu recent analizează efectele kefirului asupra inflamației cerebrale și sănătății creierului, sugerând că această băutură fermentată ar putea deveni o intervenție dietetică promițătoare în prevenirea bolii Alzheimer.

Efectele kefirului asupra neurodegenerării

O echipă de cercetători a publicat în jurnalul Brain Behavior and Immunity Integrative o analiză a studiilor realizate pe oameni și modele animale pentru a evalua beneficiile kefirului în menținerea funcției cognitive. Aceștia au concluzionat că acest produs fermentat, bogat în probiotice, prezintă proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, care ar putea oferi protecție împotriva deteriorării neuronale.

"Studiile arată că kefirul ar putea fi un tratament complementar pentru boala Alzheimer, dar sunt necesare cercetări clinice extinse și formulări standardizate pentru a-i valida potențialul terapeutic", subliniază autorii analizei.

Boala Alzheimer: provocări și tratamente actuale

Alzheimer este principala cauză de demență la nivel global, reprezentând aproximativ 60% din cazuri. Până în 2050, numărul persoanelor afectate ar putea ajunge la 150 de milioane, pe măsură ce populația îmbătrânește. Afecțiunea se manifestă prin pierderi de memorie, confuzie și dificultăți de comunicare, afectând profund calitatea vieții și independența pacienților.

În prezent, tratamentele disponibile vizează gestionarea simptomelor, fără a opri progresia bolii. Cercetările recente se concentrează pe reducerea acumulării proteinelor tau și beta-amiloid, implicate în deteriorarea neuronală prin mecanisme inflamatorii. De asemenea, disfuncțiile în semnalizarea insulinei și stresul oxidativ sunt factori cheie în evoluția bolii.

Progresele în diagnostic permit acum depistarea precoce a riscurilor prin biomarkeri analizați în lichidul cefalorahidian și sânge, ceea ce direcționează atenția spre prevenție.

Vezi și: Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia

Stilul de viață și riscul de Alzheimer

Majoritatea cazurilor de Alzheimer sunt sporadice, influențate de factori precum îmbătrânirea, dieta, obezitatea, diabetul și hipertensiunea. Cercetările sugerează că gestionarea acestor factori ar putea preveni peste 30% dintre cazuri.

Un rol important îl are sănătatea intestinală, deoarece dezechilibrele florei microbiene pot declanșa inflamații prin activarea căilor TLR4/MYD88/NLRP3, contribuind la declinul cognitiv. Dieta este un instrument esențial în reducerea acestor riscuri, iar alimentele fermentate, bogate în probiotice, au fost studiate pentru efectele lor benefice asupra creierului.

Printre acestea, kefirul se remarcă prin conținutul său bogat de microorganisme benefice, vitamine, minerale și proteine. Totuși, compoziția sa microbiană variază în funcție de metoda de producție, ceea ce îngreunează comparația între studii.

"Kefirul ar putea susține sănătatea creierului prin reducerea stresului oxidativ și inflamației, dar și prin modularea unor căi de semnalizare precum PI3K/Akt/GSK-3β/mTOR, esențiale pentru supraviețuirea neuronală și plasticitatea sinaptică", explică cercetătorii.

Dovezi limitate din studiile clinice

Analiza a identificat șapte studii relevante, dintre care doar unul a fost realizat pe oameni. Acesta a inclus 13 pacienți cu Alzheimer, care au primit suplimentare cu kefir. Rezultatele au arătat o reducere a markerilor de stres oxidativ și inflamație, alături de îmbunătățiri ale funcției motorii, memoriei și cogniției.

Pacienții au înregistrat o creștere de 28% la testul Mini-Mental State Examination (MMSE) și îmbunătățiri de aproximativ 66% și 62% la testele de memorie imediată și tardivă.

Totuși, un alt studiu citat în revizuire (Agahi et al., 2018) nu a observat beneficii cognitive la pacienții cu forme severe de Alzheimer, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare privind doza optimă și compoziția microbiană a kefirului.

Vezi și: Alimentele care cresc riscul de cancer. Specialiștii, avertisment

Kefirul ar putea preveni Alzheimerul. Are rol neuroprotector - FOTO: Freepik@stockking

Rezultatele studiilor pe animale

Patru dintre studiile analizate au fost realizate pe rozătoare, inclusiv șoareci și șobolani Wistar. Acestea au evidențiat efecte pozitive ale kefirului asupra inflamației cerebrale, microbiomului intestinal și funcției cognitive.

Unul dintre studii a arătat că kefirul a redus acumularea de beta-amiloid, a protejat neuronii hipocampali și a îmbunătățit capacitatea de învățare a șoarecilor.

O altă cercetare a demonstrat că terapia combinată cu celule stem și kefir protejează împotriva stresului oxidativ și inflamației neuronale. În plus, administrarea concomitentă de kefir și pioglitazonă (medicament antidiabetic) sau simvastatină (pentru reducerea lipidelor) a dus la scăderea neuroinflamației și deteriorării cognitive.

Două studii pe modele de musculițe de fructe (Drosophila) au arătat că kefirul îmbunătățește funcția motorie, reduce acumularea de amiloid și protejează împotriva stresului oxidativ.

Kefirul, un posibil aliat în prevenirea Alzheimerului

Deși tratamentele actuale pentru Alzheimer nu împiedică progresia bolii, intervențiile dietetice devin tot mai relevante în reducerea riscului de dezvoltare a acesteia. Kefirul, datorită conținutului său bogat în compuși bioactivi, atrage atenția cercetătorilor.

"Este necesară integrarea modificărilor stilului de viață și a dietelor sănătoase alături de tratamentele farmacologice, având în vedere complexitatea bolii Alzheimer", susțin autorii studiului.

Până în prezent, kefirul a demonstrat efecte promițătoare în modele animale și într-un studiu pe pacienți umani, însă eficiența sa depinde de compoziția microbiană și dozaj. Studiile clinice pe scară largă sunt esențiale pentru evaluarea impactului său pe termen lung.

Mai mult, standardizarea formulelor de kefir este crucială pentru reproducerea rezultatelor în context clinic.

"Înainte de implementarea sa ca terapie complementară, este necesară o mai bună înțelegere a dozajului optim și a siguranței utilizării sale", avertizează cercetătorii.

Deși un tratament curativ pentru Alzheimer nu este încă disponibil, cercetările emergente oferă perspective promițătoare pentru îmbunătățirea monitorizării, prevenirii și gestionării acestei afecțiuni devastatoare.