Legătura dintre aerul poluat și complicațiile pentru sistemul circulator. Cum poluarea afectează sănătatea inimii și a vaselor de sânge

Un studiu recent arată cum expunerea pe termen lung la poluarea aerului poate crește riscul de a dezvolta probleme grave de circulație.
Vezi și: Cea mai subestimată legumă din bucătărie. Ajută inima, sistemul osos și scade riscul de boli
Cercetări recente au scos la iveală o legătură îngrijorătoare între expunerea pe termen lung la poluarea aerului și un risc crescut de apariție a cheagurilor de sânge, în special tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP), cunoscute sub denumirea de tromboembolism venos (TEV).
Aceste afecțiuni care pun viața în pericol pot bloca circulația sângelui, provocând complicații grave și chiar deces dacă nu sunt tratate. Aceste dovezi emergente subliniază necesitatea urgentă de a aborda problemele legate de calitatea aerului la nivel global, în special având în vedere impactul larg și pe termen lung al poluării aerului asupra sănătății publice.
Rolul poluării aerului în formarea cheagurilor de sânge
S-a constatat că poluarea aerului, în special particulele fine (PM2,5), accelerează formarea cheagurilor de sânge. Particulele PM2,5 sunt atât de mici încât pot pătrunde adânc în plămâni și intra în fluxul sanguin, declanșând o serie de răspunsuri biologice care favorizează formarea cheagurilor.
Unul dintre mecanismele principale este inflamația sistemică. Inhalarea acestor particule stimulează inflamația în organism, ceea ce crește tendința sângelui de a se coagula. În plus, acești poluanți deteriorează mucoasa endotelială a vaselor de sânge, făcând-o mai predispusă la formarea cheagurilor.
Expunerea la poluarea aerului induce, de asemenea, stres oxidativ, care crește și mai mult hipercoagulabilitatea sângelui sau tendința acestuia de a se coagula excesiv.
Acest mecanism a fost confirmat de mai multe studii la scară largă, inclusiv unul care a urmărit peste 6 000 de persoane din mai multe orașe timp de aproape două decenii.
Rezultatele au indicat că expunerea la poluanți atmosferici precum dioxidul de azot și pulberile în suspensie a crescut semnificativ riscul de apariție a cheagurilor de sânge, cei din quartilele cu cea mai mare expunere la poluare confruntându-se cu cele mai grave riscuri. Aceste constatări oferă un argument puternic pentru necesitatea de a înțelege mai bine și de a atenua efectele aerului poluat asupra sănătății cardiovasculare.
Impactul aerului poluat asupra populațiilor vulnerabile
Anumite populații sunt mai vulnerabile la riscurile pentru sănătate generate de poluarea aerului. Persoanele care locuiesc în zonele urbane, în special în orașele cu niveluri ridicate de emisii din trafic, poluanți industriali și praf de construcții, prezintă un risc sporit de a dezvolta cheaguri de sânge.
Persoanele în vârstă sunt, de asemenea, mai susceptibile, deoarece îmbătrânirea slăbește sistemul imunitar și face organismul mai predispus la inflamații și la formarea cheagurilor.
În plus, persoanele cu afecțiuni preexistente precum diabetul, obezitatea sau bolile cardiovasculare se confruntă cu un risc crescut, deoarece aceste afecțiuni compromit deja capacitatea organismului de a face față stresului, inclusiv celui cauzat de poluarea aerului.
Având în vedere că poluarea aerului este responsabilă pentru milioane de decese premature în fiecare an, în special în zonele dens populate cu niveluri ridicate de poluare, concluziile acestei cercetări sunt alarmante.
Orașele din regiuni precum Asia de Sud, Asia de Est și părți ale Europei, unde activitatea industrială și monitorizarea slabă a calității aerului sunt predominante, se confruntă cu o povară disproporționată a riscurilor pentru sănătate legate de poluarea aerului. Centrele urbane în creștere rapidă din țări precum India și China trebuie să acorde prioritate măsurilor de control al poluării pentru a proteja sănătatea publică.
Foto: Freepik @onlyyouqj
Implicații pe termen lung asupra sănătății și tendințe globale
Implicațiile pe termen lung asupra sănătății ale expunerii la poluarea aerului abia acum încep să fie înțelese.
Deși poluarea atmosferică a fost mult timp asociată cu bolile respiratorii și cardiovasculare, legătura dintre poluarea atmosferică și cheagurile de sânge reprezintă un aspect nou și alarmant al impactului acesteia asupra sănătății umane. Expunerea cronică la poluanți precum PM2,5 agravează condițiile de sănătate existente și contribuie la apariția unor boli grave.
Pe măsură ce urbanizarea globală continuă să crească, este de așteptat ca problema să se agraveze dacă nu se iau măsuri proactive pentru îmbunătățirea calității aerului.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că peste 6,7 milioane de decese în fiecare an sunt atribuite poluării aerului. Această statistică uluitoare subliniază importanța abordării acestei probleme de sănătate publică atât prin intervenții politice, cât și prin precauții personale. Noul studiu care leagă poluarea aerului de formarea cheagurilor de sânge oferă încă un motiv convingător pentru a lua măsuri la nivel mondial.
Strategii de atenuare: Ce se poate face?
Pentru a reduce riscurile pentru sănătate asociate cu poluarea aerului, sunt necesare atât acțiuni individuale, cât și guvernamentale. La nivel politic, guvernele pot aplica standarde mai stricte de emisii pentru vehicule și industrii, pot trece la surse de energie mai curate și pot investi în infrastructura ecologică și în planificarea urbană durabilă. Aceste acțiuni nu numai că ajută la reducerea poluării aerului, dar contribuie și la îmbunătățiri mai ample ale sănătății publice.
La nivel individual, oamenii pot lua măsuri pentru a-și reduce la minimum expunerea la poluarea aerului, cum ar fi purtarea de măști, utilizarea de purificatoare de aer în interior și evitarea activităților în aer liber în perioadele de poluare ridicată.
Campaniile de sensibilizare desfășurate de organizațiile de sănătate publică pot contribui la educarea comunităților cu privire la riscurile poluării aerului și la promovarea măsurilor preventive, cum ar fi reducerea expunerii personale în perioadele de calitate scăzută a aerului.
Necesitatea continuării cercetărilor și a colaborării la nivel mondial
Legătura dintre poluarea aerului și cheagurile de sânge evidențiază necesitatea urgentă de a continua cercetările pentru a înțelege pe deplin amploarea acestei relații și modul în care aceasta ar putea varia în funcție de diferite populații și regiuni.
Eforturile de colaborare între guverne, cercetători și organizațiile de sănătate publică sunt esențiale pentru a aborda riscurile pentru sănătate pe care le prezintă poluarea aerului. Investițiile în tehnologii mai curate și în sisteme mai robuste de monitorizare a calității aerului sunt esențiale pentru îmbunătățirea sănătății populațiilor din întreaga lume.
Un semnal de alarmă pentru sănătatea mondială
Descoperirea legăturii dintre poluarea aerului și cheagurile de sânge reprezintă un semnal de alarmă atât pentru factorii de decizie politică, cât și pentru medici. Aceasta subliniază nevoia urgentă de gestionare eficientă a calității aerului pentru a proteja sănătatea publică, în special în rândul populațiilor vulnerabile.
Cu milioane de vieți în pericol, este necesară o acțiune imediată pentru a combate efectele nocive ale poluării aerului. Concluziile acestor studii ar trebui să motiveze liderii mondiali să acorde prioritate sănătății mediului și să asigure un viitor mai sigur și mai sănătos pentru toți.
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
BPOC: cauze și simptome. Dr. Roxana Nemeș: 50% dintre pacienţii cu această afecţiune pot fi nediagnosticaţi
Secretul bunicii care te scapă de tuse. Siropuri naturale care fac minuni, recomandate de medici și susținute de studii
Aceste siropuri pot fi soluția ideală pentru calmarea tusei într-un mod rapid și fără efecte secundare. Au efecte rapide.
Poluarea și fumatul, lucrurile care ne îmbătrânesc prematur. Conf. univ. dr. Radu Crișan Dabija: Risc major. Deteriorează ADN-ul
Cum afectează aerul rece sănătatea plămânilor. Măsuri de protecție pentru aerul uscat al iernii și iritațiile căilor respiratorii
Cât de des se face CT pulmonar. Dr. Michael Schenker: Intervalele diferă
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Cum să îți menții plămânii sănătoși. Regula de aur care te poate ține la distanță de bolile pulmonare
Trei plante pe care trebuie să le ai în casă. Purifică aerul și curăță plămânii. Elimină toate toxinele
Aceste trei plante purifică aerul din casă și curăță plămânii. Acționează precum niște filtre naturale și elimină toate toxinele.
Cum să îmbunătățești calitatea aerului din casă. Faceți asta înainte cu 15 minute de culcare. Dr. Cristian Oancea: Renunțați la tot ce poate să atragă praf
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
Aspartatul, factor cheie în metastazele cancerului pulmonar. Cale pentru tratamente inovative
Simptomul banal care poate semnala astmul bronșic. Când să mergi la doctor
Poluarea, un nou factor major în declanșarea astmului și alergiilor. Prof. dr. Florin Mihălțan: Provocarea deceniului. Mare amenințare
Senzația de sufocare sau dispneea: ce este, simptome, tratament. Ce boli indică sezația lipsei de aer
Ce boli indică sezația de sufocare. Dispneea: cauze, simptome, tratament.
Semnul de avertizare al cancerului pulmonar. Apare la nefumători. Medic: Este numărul unu
Sindromul plămânului alb: ce nu a spus nimeni. Adrian Marinescu explică: Nu este un virus, ci este o bacterie atipică. Boala nu este una necunoscută
Cancerul bronhopulmonar, tratament în stadiile incipiente. Dr. Michael Schenker: Prognostic bun
Dispneea acută sau cronică poate ascunde afecțiuni mai grave. Când să te duci la doctor dacă ai dificultăți de respirație
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Cum să elimini mucegaiul de pe pereți. De ce contează tipul de vopsea. Cristian Oancea: Afectează groaznic plămânii
Beneficiile drojdiei în tratamentele respiratorii pentru astm. Ce spun ultimele studii
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
Cancerul pulmonar, evoluție nefavorabilă. Dr. Beatrice Mahler: Semnele apar foarte târziu. Un pacient cu simptomatologie e deja într-o formă tardivă de boală
Fumatul nu îți afectează doar plămânii. Câte boli declanșează și cât de repede apar
Fumatul nu îți afectează doar plămânii. Renunțarea poate inversa efectele cauzate de substanțele inhalate din produsele din tutun.
Sunetul care te ajută să adormi. Dr. Răzvan Alexandru Roșu: Nu ar trebui să fie surprinzător. Poate ușura durerea
Acest sunet te ajută să ai un somn odihnitor. Vei avea o noapte odihnitoare și ameliorează chiar și durerile.
Cancerul pulmonar, diagnostic. Dr. Michael Schenker: Este decontat pentru asigurați și neasigurați
Acest test gratuit îți arată dacă ai cancer pulmonar.