Mersul pe jos este considerat unul dintre cele mai sănătoase și accesibile exerciții. Însă tot mai multe cercetări arată că mersul cu spatele ar putea avea efecte și mai puternice asupra corpului și creierului.
De la echilibru mai bun și musculatură mai puternică până la memorie și concentrare îmbunătățite, această formă neobișnuită de mișcare începe să atragă atenția medicilor și kinetoterapeuților. Totuși, există și un risc evident: nu vezi încotro mergi.
Deși pare o modă apărută recent pe rețelele sociale sau în sălile de sport, mersul cu spatele nu este deloc nou. Documente istorice arată că această practică era inclusă în rutinele tradiționale de exerciții fizice din China încă de acum câteva secole. Ulterior, sportivii și antrenorii au început să o folosească pentru îmbunătățirea performanței fizice și a coordonării.
Astăzi, cercetătorii încearcă să înțeleagă mai bine de ce simpla schimbare a direcției mersului poate produce efecte atât de diferite asupra organismului.
Spre deosebire de mersul obișnuit, unde cea mai mare parte a efortului este preluată de glezne, mersul înapoi mută sarcina către genunchi și șolduri. Această modificare activează alte grupe musculare și schimbă modul în care corpul își menține echilibrul.
Nicole Haas, specialistă clinică ortopedică din Colorado, explică faptul că mersul cu spatele „provoacă” atât corpul, cât și creierul.
„Când mergi înapoi pe banda de alergare, modelul general al mersului este diferit, așa că soliciți și încarci mușchii, tendoanele, fascia și articulațiile în mod diferit”, spune aceasta, conform National Geographic.
Cercetările coordonate de Janet Dufek, profesoară de kinesiologie la Universitatea din Nevada, au arătat că mersul înapoi poate:
Din acest motiv, exercițiul este deja folosit în unele programe de recuperare medicală pentru pacienții cu probleme articulare sau musculare.
Unul dintre cele mai surprinzătoare efecte este legat de consumul energetic. Potrivit Colegiului American de Medicină Sportivă, mersul cu spatele poate arde cu aproximativ 40% mai multe calorii pe minut decât mersul rapid înainte.
Un studiu publicat în International Journal of Scientific and Research Publications a urmărit femei pre-obeze cu vârste între 20 și 40 de ani care au practicat mersul înapoi timp de șase săptămâni. Participantele au pierdut grăsime corporală și și-au îmbunătățit condiția fizică generală.
Specialiștii spun că exercițiul solicită intens musculatura feselor și a coapselor posterioare, ceea ce explică atât consumul crescut de energie, cât și senzația de efort mai mare.
Mersul cu spatele nu pare să fie doar un exercițiu pentru corp, ci și unul pentru creier.
Un studiu din 2019 a arătat că persoanele care au mers înapoi timp de 10-15 minute, de trei sau patru ori pe săptămână, și-au îmbunătățit mai mult echilibrul și stabilitatea comparativ cu cei care mergeau normal sau nu făceau mișcare.
Ashwini Nadkarni, profesor asistent de psihiatrie la Harvard Medical School, spune că această activitate solicită atenția și coordonarea într-un mod diferit.
„Mersul înapoi îmbunătățește funcționarea cognitivă prin îmbunătățirea conștientizării spațiale și a coordonării. Deoarece este o activitate care necesită o atenție și o concentrare mai mari, poate îmbunătăți și funcționarea executivă”, afirmă specialistul.
Alte studii au asociat această practică cu:
Mersul înapoi ar putea fi util și pentru persoanele care suferă de osteoartrită sau alte dureri articulare. Comparativ cu mersul normal, acesta pune mai puțină presiune pe rotulă, în timp ce întărește cvadricepșii, mușchi importanți pentru stabilitatea genunchiului.
Un studiu publicat în North American Journal of Medical Sciences a arătat că introducerea mersului cu spatele în programele de recuperare a redus semnificativ dizabilitatea la pacienții cu osteoartrită de genunchi.
Cu toate acestea, nu există încă un consens clar că mersul cu spatele este superior exercițiilor clasice.
Jonathan Jarry, comunicator științific la Universitatea McGill, avertizează că multe dintre studiile existente au fost realizate pe grupuri mici și în contexte foarte specifice.
„Pentru restul dintre noi, rămânem cu un exercițiu cu aspect exotic, care este puțin probabil să fie mai bun decât antrenamentele obișnuite și care vine cu riscul suplimentar de a ne împiedica”, spune acesta.
Și Nicole Haas atrage atenția că rezultatele actuale sunt greu de generalizat pentru întreaga populație.
Specialiștii insistă că siguranța este esențială. Pentru începători, banda de alergare poate fi o variantă mai sigură decât mersul în aer liber.
Experții recomandă:
Chiar dacă nu este un „miracol” fitness, mersul cu spatele pare să ofere un lucru rar întâlnit într-un exercițiu simplu: antrenează simultan mușchii, echilibrul și creierul.
