Medicul infecționist Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre cazurile de hepatită necunoscută, apărute și în România, dar și despre problema transplantului hepatic...
Carmen Dorobăț, medic infecționist la Spitalul de Boli Infecțioase Iași, a vorbit în exclusivitate pentru DC Medical despre cazurile de hepatită cu cauze necunoscute, care au apărut inclusiv în România.
”Până în momentul de față, informațiile pe care le avem din presa și literatura medicală apărută în acest sens, fără îndoială puține la număr, studiul cel mai elocvent este realizat în Regatul Unit pe un lot de aproximativ 40 de copii diagnosticați, la care s-a evidențiat cu o probabilitate de peste 70%, un adenovirus, așa numita tulpină F41.
De regulă adenovirusurile determină manifestări de căi respiratorii superioare, și nu manifestări de ordin hepatic. Este însă posibil, așa cum se întâmplă de exemplu cu virusul varicelei, care poate da o hepatită, cu virusul mononucleozei infecțioase, care poate da o hepatită, fără a include virusurile clasice hepatitice, tot așa, o tulpină de adenovirus, la un moment dat, poate determina cu precădere o agresiune hepatică”, Carmen Dorobăț, în exclusivitate pentru DC Medical.
Medicul a precizat că particularitatea în aceste noi cazuri de cauză necunoscută este procentul de 10% forme grave, 17 dintre cazurile de până acum având nevoie de transplant hepatic.
”O afectare hepatică, chiar dacă apare, ca și complicație într-o boală virală, procentul se situează undeva la 3-4%. Ori procentul de 10% este un procent care ne face pe noi să fim extrem de atenți la evoluția dinamicii acestui virus”, a mai spus medicul infecționist.
În ceea ce privește o răspândire la scară largă, dr. Dorobăț a precizat că experiența pandemiei i-a învățat pe medicii infecționiști că trebuie să fie extrem de prudenți în momentul în care fac o comunicare.
”Numărul de cazuri la nivelul mapamondului este încă mic, dar faptul că a apărut într-un interval de timp scurt, în areale geografice care se află la distanță mare, vorbim de continente, America de Nord, Europa - Regatul Unit și Asia, în Japonia, înseamnă că este un virus care se transmite foarte ușor și calea cea mai la îndemână pentru transmitere ușoară este calea respiratorie, care de altfel este și cale specifică pentru adenovirus”, a mai spus medicul, precizând că purtarea măștii ne poate proteja mai bine, fiind în continuare nevoie de o dezinfectare pe măsură, pentru că încă nu se știe cât poate supraviețui acesta pe suprafețe.
În contextul în care activitatea școlară va fi reluată de săptămâna viitoare, medicul infecționist a venit și cu câteva sfaturi pentru părinți, iar principalul este acela de a trata această situație cu foarte multă calmitate.
”Părinții trebuie să fie atenți în momentul în care copilul poate prezenta simptome premergătoare ale unei eventuale afectări hepatice și să nu îl ducă în colectivitate. Adică în momentul în care copilul merge la grădiniță sau la școală să îl ducem cu inima deschisă căci atâta vreme cât știm că în zona respectivă nu există copii bolnavi.
Când apar manifestările digestive, dacă altă dată poate li se administra un anumit medicament, este bine ca acum să îi facem niște analize.
Copilul somnolent, care nu are chef de joacă, trebuie dus la analize, cu atât mai mult dacă apare icterul.
Sunt o serie de semne, care dacă apar pot ridica semne de întrebare, nu neapărat să pună diagnosticul, dar pot ridica semne de întrebare. Și atunci este bine să mergem să investigăm copilul”, a mai spus medicul Carmen Dorobăț, pentru situația din acest moment.
Potrivit medicului, afectarea hepatică ușoară se tratează simptomatic, cu medicamente hepatoprotectoare, de susținere a funcției celulei hepatice.
”Problema poate deveni "adevărată", în momentul în care avem o insuficiență hepatică acută instalată brusc. Ori, transplantele hepatice în urgență, ori metodele de supleere a funcției hepatice, pentru că există așa ceva în Terapie Intensivă, dar cu aplicabilitate la copii, reprezintă o problemă din punct de vedere al tehnicii, dar și din punct de vedere medical”, ne-a mai explicat medicul Carmen Dorobăț.
”Procedura este greoaie, iar sistemul sanitar din România nu poate asigura un transplant hepatic la copii, în Urgență, și, cu greutate, aplicarea unei manevre de supleere a funcției hepatice, deci, în aceste condiții va trebui categoric să ne adresăm centrelor care fac astfel de transplanturi, la copil.
Aș spune, din timp, pentru a nu ne găsi nepregătiți, un sfat al unui infecționist ar fi ca tot ceea ce înseamnă procedura administrativă de realizare a unui astfel de transplant să fie deja deschisă și să se cunoască foarte bine pașii de către autoritățile în drept pentru că în momentul nefericit în care am fi puși în fața unei astfel de situații lucrurile trebuie să decurgă extrem de repede.
Cred că și 24 de ore este mult, dar diferă de la caz la caz. Insuficiența hepatică acută, cu transplant hepatic în urgență, așa cum s-a dovedit a fi nevoie în Marea Britanie, ar trebui să ne pună pe noi pe gânduri și din timp să facem tot ce este necesar și să avem lanțul pregătit pentru crea tot acest proces, și transport, și asistență medicală, plus donatorul pregătit, cu analizele de rigoare”, a mai spus medicul infecționist, adăugând ”copilul reprezintă o problemă specială față de adult”.
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
O aplicaţie de monitorizare şi informare medicală a gravidelor şi mamelor cu copii sub 1 an a fost lansată la Palatul Parlamentului.
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Care sunt cauzele care provoacă nașterile premature și de ce au loc nașterile premature. Ce a dezvăluit un medic din Grecia.
