Polipii nazali au un rol important în primii ani de viață, însă imflamarea acestora poate avea un impact major asupra sănătății. Când este cazul să fie...
Polipii, în termeni medicali vegetații adenoide, reprezintă un țesut limfatic situat în spatele nasului, iar în primele luni de viață, rolul acestora este unul benefic, de apărare imunitară.
Ceea ce multă lume consideră că este nociv legat de prezența polipilor, cu care de altfel ne naștem toți, vine tocmai pe fondul rolului pe care aceștia îl au pentru imunitate.
”Primii factori care duc la inflamarea lor sunt infecțiile bacteriene, infecțiile virale, alergenii. Uneori putem da vina și pe tot felul de poluanți din mediul în care trăim”, a declarat dr. Doru Oprea, medic specialist ORL, la Vorbește lumea de la ProTV, subliniind că intrarea în colectivitate este un factor important ce duce la inflamarea acestor vegetații.
”Colectivitatea, mai ales la vârste mai fragede predispune copiii la tot felul de infecții pentru că ei, pe lângă faptul că au o imunitate precară, trăiesc și într-un mediu propice pentru a contacta tot felul de infecții”, a mai spus medicul.
Deși cauzele inflamării polipilor nu au fost determinate cu exactitate, există o serie de probleme de sănătate care pot duce la această afecțiune. Printre ele se numără:
- rinita alergică
- astmul bronșic
- fibroza chistică
- otita
- rinosinuzita cronică
- sindromul Young
- sindromul Churg-Strauss
- intoleranța la aspirină
- afecțiunile alergice și non-alergice.
În ceea ce privește simptomatologia acestei afecțiuni, medicul ORL susține că primul semn îl reprezintă obstrucția nazală.
”În momentul în care observăm că după o răceală copilul rămâne cu obstrucție nazală, vorbește nazonat, noaptea poate respiră ceva mai zgomotos, ține gura deschisă, se trezește dimineața cu gura și buzele uscate, mai obosit decât ne-am aștepta după o noapte de somn, de altfel liniștită.
Acestea ar fi niște semne destul de clare că ne confruntăm cu această afecțiune”, a mai spus medicul.
De asemenea, specialistul a ținut să sublinieze că inflamarea polipilor, în sine, nu doare, ”însă pot provoca infecții de vecinătate care pot durea. Iar unele, precum otitele medii acute, pot fi destul de dureroase.
De fapt acesta fiind unul dintre motivele pentru care se prezintă părinții la medic, pentru că obstrucția nazală o consideră oarecum normal, după răceli”, mai spus medicul.
Diagnosticul se pune de către medicul ORL, în baza unui control medical, iar forma de tratament depinde de gradul de afectare a pacientului.
Având în vedere că vegetațiile adenoide sunt prezente de la naștere, dar că la vârsta adolescenței are loc o regresie a acestora, tratamentul se poate realiza medicamentos sau chirurgical, în funcție și de vârsta pacientului.
În ceea ce privește tratamentul chirurgical al polipilor la copii, medicul susține că există o întreagă dezbatere pe subiectul eliminării chirurgicale a acestor vegetații inflamate.
”De principiu, vârsta ar fi de preferat să fie de peste 2 ani. Dar în cazul unor copii cu simptomatologie severă, am întâlnit, de exemplu, copii care fac otite medii acute supurate, severe, care necesită internări repetate, atunci unul dintre diagnostice este și cel de rinoadenoidită cronică hipertrofică și se impune operația.
Dar altfel, simptomatologia este cea care dictează dacă facem operația sau nu. Vârsta și alți factori vin în planul doi”, a mai spus medicul.
Potrivit medicului, intervenția chirurgicală se poate face în mai multe moduri, atât clasică, ”chirurgical, cu instrumente reci, când prin orificiul bucal rezecăm pachetul de polipi cu instrumente de metal”, dar și endoscopic, cu laser.
Mai mult decât atât, având în vedere evoluția modului de intervenție, medicul susține că operația este destul de bine tolerată de cei mici. În ceea ce privește modul de anesteziere, mediul afirmă că aceasta se prin anesteziere generală, fiind mai puțin traumatizantă pentru copil, dar preventiv are loc și intubarea acestuia, pentru a se evita aspirarea de sânge la nivelul plămânilor.
”Media de internare, pe zile, este undeva la 24 de ore, iar copilul, spre după-amiaza zilei poate merge acasă. Iar ca simptomatologie (n.r. post operatorie), după două zile, cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât copilul se recuperează mai repede.
După cele două zile, majoritatea copiilor nu mai acuză niciun simptom. Se mai poate rămâne cu o gură puțin mirositoare, din cauza procesului de vindecare, dar care dispare după prima săptămână”, a mai spus medicul.
Totodată, specialistul ORL susține că problemele cu polipii pot recidiva, ”dar incidența recidivelor este relativ scăzută”.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Premieră medicală: Un bebeluş american a fost tratat printr-o terapie genică personalizată.
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Diabetul în timpul sarcinii poate cauza probleme grave mai târziu. Mamele au nevoie de un screening adecvat după naștere.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Un studiu The Lancet arată că diabetul în perioada sarcinii ar fi corelat cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
Această boală este extrem de contagioasă. Se transmite pe calea aerului, și chiar, și de la câini și pisici.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
