Problemele respiratorii ale bebelușilor trebuie tratate de urgență. Dacă nu sunt tratate pot pune în pericol viața acestora.
Problemele respiratorii ale bebelușilor pot fi observate din primele clipe de viață. Cornelia Preda, medic primar neonatologie, a explicat la Digi 24 care sunt cele mai frecvente afecțiuni respiratorii ale nou-născuților.
”Cele mai frecvente probleme respiratorii ale nouă-născutului sunt reprezentate de sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant care apare la nou-născuții prematur, cu vârstă de gestație sub 36 de săptămâni. Mai este o afecțiune numită tahipnee tranzitorie a nouă-născutului care este cauzată de resorbției tardive a lichidului care există în plămâni în timpul vieții intrauterine.
De asemenea, o altă problemă care este destul de gravă și necesită un tratament complex este pneumonia congenitală care apare la nouă-născuții din mame care au infecții în timpul sarcinii. Este vorba de infecții de tract urinar, bacteriovaginoze care nu sunt tratate sau sunt tratate incorect, sau la nou-născuții la care durata travaliului cu membrană ruptă este prelungită.
O altă problemă respiratorie care poate apărea la naștere este hipertensiunea pulmonară. Din cauza adaptării dificile la viața extrauterină persistă circulația fetală, iar probleme mai rare ar fi pneumotoraxul spontan, hernia diafragmatică cu hipoplazie pulmonară sau boala chistică pulmonară”, a explicat medicul.
Vezi și: Probioticele și eficiența pentru flora vaginală. Amânarea FIV până la refacerea microbiomului
Părinții trebuie să fie atenție la felul în care respiră bebelușul. Dacă acesta respiră într-un ritm alert sau se învinețește sunt semnale de alarmă și trebuie consult medical de urgență.
”Marea majoritate a acestor afecțiuni se prezintă în primele ore, sau în prima zi după naștere. După ce se externează din maternitate, părinții trebuie să fie atenți, mai ales în condițiile în care mai au un copil acasă și este în colectivitate, dacă copilul respiră bine. Ce înseamnă să respire bine?
Un semn care poate ar părea că nu are legătură cu respirația este faptul că copilul nu se alimentează bine, obosește în timpul alimentației. De asemenea, copilul respiră foarte repede. Noi numim asta polipnee.
În mod normal, copilul respiră mai repede când plânge, când se agită, dacă are un discomfort, dar nu tot timpul. Mai pot să vadă, observând toracele copilului, că este un efort respirator, nu respiră liniștit, se poate auzi un zgomot în momentul în care respiră. Se numește geamăt respirator. Și colorația bebelușului, care, de obicei este roz, ar putea să devină vineție.
Dacă există suspiciunea unei afectări respiratorii la nou-născut trebuie, de urgență, să ne prezentăm la medic. Aceste lucruri nu pot fi tratate acasă. Cu cât întârziem, cu atât va fi mai prelungit tratamentul sau pusă în pericol viața micuțului”, a mai explicat medicul Cornelia Preda.
Vezi și: Oxigenoterapia, când este utilizată. Tratament pentru bolile cronice sau oboseală
Ambele boli sunt produse ca urmare a unor infecții virale, deci au în comun prezența febrei, a secrețiilor în căile aeriene, a tusei și a respirației mai mult sau mai puțin dificile.
Bronșiolele au un diametru sub 2 mm deci sunt niște țevi extrem de fine. Se pot "înfunda" cu ușurință, atunci când crește cantitatea de mucus secretată local (și NU cea din nas, care nu se scurge în plămâni, cum cred unii părinți!), când se "umflă" mucoasa care tapetează pe dinăuntru bronșiolele sau când se contractă mușchii bronșici localizați în jurul acestor țevi fine, cu perete subțire și care are puțin cartilaj în structura lui.
Se observă foarte clar diferența între căile aeriene normale (în stânga imaginii) și cele din bronșiolită. Înfundarea parțială cu mucus vâscos și celule epiteliale descuamate (o parte din celulele mucoasei respiratorii, după infectarea cu viruși, VSR să spunem, vor muri și se vor descuama, "căzând" în interiorul lumenului bronșic, așa cum cad frunzele, toamna) apare progresiv dupa 2-3 zile de la debutul virozei. Deci copiii foarte mici (frecvența maximă a bolii apare între 3 și 6 luni) în timpul sezonului rece (când circulă multe virusuri respiratorii) pot face boala, chiar dacă nu merg la creșă. Virusurile se transmit prin picături Pflügge sau prin mâini nespălate, ce au fost contaminate cu aceste virusuri”, explică pediatrul Mihai Craiu.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
Un studiu The Lancet arată că diabetul în perioada sarcinii ar fi corelat cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
Un studiu arată că dieta asociată cu exerciţii fizice este cea mai eficientă metodă pentru combaterea grăsimii abdominale la copii.
