Trăsăturile de personalitate, legătură cu declinul cognitiv. Cum poate modul în care ne comportăm să provoace Alzheimer

Trăsăturile de personalitate sunt asociate cu riscul de declin cognitiv la adulții mai în vârstă. Studiul a constatat că neuroticismul ridicat și conștiinciozitatea scăzută sunt asociate cu un impact negativ asupra sănătății cognitive.

Creșterea conștiinciozității poate fi o strategie potențială pentru a promova îmbătrânirea cognitivă sănătoasă.

Ce și de câte feluri sunt trăsăturile de personalitate

Trăsăturile de personalitate sunt caracteristicile interne consecvente care pot prezice și explică cine suntem și de ce facem ceea ce facem în anumite situații. Ele constau în sentimentele, atitudinile, obiceiurile și comportamentele pe care le afișează o persoană.

Vezi și: Boabele de muștar, beneficii pentru sănătate. Cum să le consumi

"Big Five" sunt factori care reprezintă personalitatea. Acestea includ:

- nevroticism - fiind anxios și îngrijorat

- conștiinciozitate - disciplinarea și organizarea

- extraversiune - fiind prietenos

- agreabilitate - fiind de ajutor și iertător

- deschidere - a fi curios și perceptiv

Trăsăturile de personalitate, impact asupra sănătății

Trăsăturile noastre de personalitate ne pot influența bunăstarea fizică și mentală prin modele de gânduri și comportamente utile sau nefolositoare. Studiile au arătat că trăsăturile de personalitate ne pot afecta funcționarea cognitivă pe măsură ce îmbătrânim.

Dr. David A. Merrill, un psihiatru adult și geriatric, a explicat pentru Medical News Today că stresul persistent ar putea duce la niveluri ridicate de cortizol. Nivelurile ridicate de cortizol determina contracţia creierului mai rapidă, asociată cu riscul de Alzheimer, arată Medical News Today.

Vezi și: Ridurile, când apar și cum se pot estompa. Medic: Este foarte important să prevenim decât să tratăm. Vârsta este doar un număr

Trăsături de personalitate și sănătate cognitivă: Studierea legăturii

Cercetătorii au folosit date de la 1954 de adulți în vârstă înscriși în Rush Memory and Aging Project. Participanții au primit evaluări anuale până la deces. Determinarea stării cognitive a avut loc în 3 etape. Primul pas a măsurat nivelul de afectare pe baza rezultatelor unei baterii de 19 teste cognitive în 5 domenii, inclusiv:

memorie episodică: experiențe anterioare cu informații despre când, unde și ce s-a întâmplat

memoria semantică: fapte semnificative și conceptuale despre lume

memorie de lucru: păstrarea unei cantități mici de informații de utilizat în planificare, raționament, înțelegere și rezolvarea problemelor

viteza perceptuală: viteza de comparare sau de a găsi figuri sau simboluri sau de identificare a modelelor

capacitatea visuospațială: identificarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor vizuale ale obiectelor din spaţiu

În a doua etapă, un neuropsiholog a efectuat o evaluare orbită a gradului de afectare și a datelor clinice. În cele din urmă, un practician cu experiență a examinat participanții care au îndeplinit personal criteriile de afectare cognitivă pentru a confirma evaluarea.

Cercetătorii au folosit o evaluare a personalității numită Neo-Five Factor Inventory pentru a obține punctaj pentru conștiinciozitate, extraversiune și nevroticism. Scoruri mai mari au indicat niveluri mai ridicate ale acestor trăsături.

Studiul s-a adaptat, de asemenea, la factorii critici pentru dezvoltarea tulburărilor cognitive. Cercetătorii au folosit un instrument analitic numit modelare multistatală de supraviețuire pentru a determina efectul conștiinciosității, extraversiunii și neuroticismului asupra tranziției prin patru etape (nicio afectare cognitivă, tulburări cognitive ușoare, demență și moarte).

Vezi și: Mierea de mană, elixirul pentru ficat și imunitate. Bogdan Pașcu: E un cocktail mineral. Are de 20 de ori mai multe vitamine, Calciu și Magneziu

Anumite trăsături conferă riscuri

Participanții cu conștiinciozitate mai mare au avut un risc scăzut de 22% de a progresa de la nicio afectare cognitivă la tulburări cognitive ușoare. În schimb, participanții cu nevroticism mai mare au avut un risc crescut de 12% de tranziție de la nicio afectare cognitivă la tulburări cognitive ușoare.

Participanții cu extraversiune mai mare au avut:

- 12% probabilitate crescută de îmbunătățire de la tulburări cognitive ușoare la nicio afectare cognitivă

- 17% a scăzut probabilitatea de a trece de la demență la tulburări cognitive ușoare

- 12% risc crescut de a progresa de la demență la deces.

Vezi și: Laptele matern, contaminat cu microplastic. Medic: Face expunerea umană inevitabilă

Dr. Tomiko Yoneda, coautor al studiului, fost doctorand la Universitatea din Victoria și actual cercetător postdoctoral la Universitatea Northwestern, a vorbit despre studiu.

"Am constatat că persoanele cu grad conștiinciozitate și nivel scăzut în neuroticism pot trăi atâta timp cât alte persoane, dar vor avea mai mulți ani fără tulburări cognitive".

Ea a explicat că pentru o persoană de 80 de ani cu un nivel ridicat de conștiinciozitate, acest lucru s-a tradus într-un câștig de încă 2 ani fără tulburări cognitive