Ce înseamnă E-urile din alimente și care sunt cele mai folosite. CINCI aditivi pe care trebuie să-i EVIȚI

E-urile sau aditivii alimentari sunt substanțe adăugate alimentelor pentru a-și menține sau îmbunătăți siguranța, prospețimea, gustul, textura sau aspectul. Aditivii alimentari, din Uniunea Europeană, de la dulciuri la coloranți alimentari, sunt evaluați înainte de a fi acceptați pentru uz alimentar.

Ce sunt aditivii alimentari

În timp, au fost dezvoltate diferite tipuri de aditivi alimentari, deoarece prepararea alimentelor la scară largă este foarte diferită de prepararea acestora la scară mică, acasă. Aditivii sunt necesari pentru păstrarea în siguranță și în stare bună a alimentelor prelucrate, pe măsură ce se deplasează prin lanțul de aprovizionare cu alimente, de la fabrici sau bucătării industriale la depozite și magazine și, în cele din urmă, în farfurii.

Anumite ingrediente alimentare sunt folosite de secole pentru conservare - cum ar fi sarea (în carne, de exemplu pentru bacon sau pește uscat), zahărul (în marmeladă) sau dioxidul de sulf (în vin). În timp ce alți aditivi sunt folosiți pentru a intensifica aspectul alimentelor, cum ar fi culoarea acestora.

"Toți aditivii alimentari sunt evaluați pentru a garanta că pot fi consumați în siguranță. Analizăm modul în care substanțele chimice interacționează cu alimentele, la care se adaugă modul în care acestea ne pot afecta corpul în caz de ingerare și cantitatea pe care o putem consuma în siguranță în fiecare zi, prin alimentația noastră.

După autorizare și dacă produsul este folosit pentru producerea de alimente, aditivii alimentari trebuie să apară pe etichetă. Așadar, cumpărătorii știu ce consumă și pot avea încredere în siguranța lor", afirmă Camilla Smeraldi, toxicolog EFSA.

Vezi și: Împachetările cu parafină, terapie pentru piele și dureri articulare. Medic: Determină o încălzire uniformă a pielii, producându-se transpirație abundentă

Verificare periodică

În Uniunea Europeană, toți aditivii alimentari sunt identificați printr-un număr E. Autoritatea europeană pentru siguranța alimentară (EFSA) evaluează siguranța noilor aditivi alimentari sau a propus noi utilizări ale aditivilor alimentari existenți înainte ca aceștia să poată fi autorizați pentru utilizarea în UE. În plus, aditivii alimentari sunt reevaluați pe o perioadă îndelungată, astfel încât să fie încă adecvați utilizării.

Aditivii alimentari sunt întotdeauna incluși în lista ingredientelor alimentelor folosite. Etichetele produselor trebuie să identifice funcția aditivului în produsul finit (de ex. culoare, conservant) și substanța specifică utilizată fie prin referire la numărul E corespunzător, fie la numele acestuia (de ex. E 415 sau gumă Xanthan).

Vezi și: Masca, obligatorie. OMS:Trebuie să adopte măsuri consacrate. Îndemn guvernele să evalueze și să ajusteze cu regularitate planul împotriva COVID-19

Cele mai folosite E-uri

Experţii guvernamentali europeni au considerat necesară identificarea la nivel internaţional a fiecărui aditiv alimentar. Comisia CEE (Comunitatea Economică Europeană) a simbolizat fiecare aditiv alimentar printr-un cod compus din litera E – care semnifică faptul că este o clasificare a Comunităţii Europene, urmată de un număr din trei sau patru cifre.

Conservanţii antimicrobieni sunt substanţe menite să prelungească durata de viaţa a produselor, protejându-le împotriva alterării cauzate de microorganisme, prin oprirea dezvoltării şi acţiunii acestora. Aditivi de conservare se identifica de la E200 până la E297, iar câteva exemple sunt: Acidul sorbic şi sarurile sale, acidul benzoic, acidul lactic, dioxidul de sulf, azotiţi, sulfiţi şi nitriţi. 

Antioxidanţii – aceştia prelungesc durata de conservare a produselor alimentare împotriva alterării cauzate de oxidarea grăsimilor alimentare în produsele specifice (ulei, unt, carne, arahide, nuci etc). Degradarea grăsimilor duce la degradarea proprietăţilor precum gustul şi mirosul, diminuarea valorii nutritive şi formarea produşilor toxici. 

Exemple de aditivi antioxidanţi: Tocoferoli, acidul ascorbic, carotenul, butil-hidroxi-anisol (BHA) etc. 

Coloranţii – sunt combinaţii de substanţe organice, naturale sau sintetice, care au proprietatea de a colora. În această categorie intră substanţele care restabilesc culoarea produsului alimentar pentru a identifica mai bine aroma produsului.

Coloranţii alimentari naturali: caramel, roşu de coseina, antiociani, betaciani, carotenoide. 

Emulgatorii – sunt substanţe care permit formarea şi menţinerea amestecului omogen (ex. Apă şi uleiul). Exemplu de emulgatori: Lecitina (E422), Pectina (E440), celuloze (E 461 până la E466), Saruri de sodiu, potasiu, calciu a acizilor graşi alimentari (E470) etc. 

Potentiatori de aromă – sunt substanţe care amplifică gustul existent şi/sau aroma unui produs alimentar. Glutamatii sunt cei mai utilizaţi potentiatori de gust, E621  (L-glutamat monosodic) fiind cel mai potent dintre aceştia. 

Vezi și: Ciocolata neagră, tratament pentru creier. Bilic: Este mai degrabă medicament, decât aliment

Aditivii alimentari NESĂNĂTOȘI

Cinci aditivi alimentari sunt considerați nesănătoși, potrivit Cleaveland Clinic.

Nitriţi de sodiu - aceşti aditivi ajută la stabilizarea culorii şi aromei cărnii şi previn dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. Când, însă, carnea este încălzita la temperaturi ridicate sau combinată cu acidul din stomac, nitriţii de sodiu produc nitrozamine – o serie de compuşi chimici cu o toxicitate slabă sau medie, dar cu potenţial risc cancerigen. Concret, nitrozaminele sunt legate de un risc crescut de cancer pancreatic şi cancer colorectal.

Sulfiţi - sunt un fel de conservant la care mulţi oameni sunt sensibili şi care poate agrava serios astmul la persoanele diagnosticate cu aceasta afecţiune. Utilizarea lor pe fructe şi legume proaspete este interzisă în Statele Unite, dar se găsesc în alte produse alimentare. În Uniunea Europeană, sulfiţii sunt folosiţi şi în procesul de fabricare a vinului.

Recomandare: evitaţi produsele pe a căror eticheta apar dioxidul de sulf, bisulfitul de potasiu, bisulfitul de sodiu sau sulfitul de sodiu!

Acizi graşi trans - Autoritatea americană de reglementare a medicamentelor şi alimentelor (FDA – Food and Drug Administration) a interzis grăsimile trans în produsele alimentare, deoarece acestea cresc riscul de boli de inimă. Producătorii de alimente folosesc aceste uleiuri parţial hidrogenate pentru a creşte termenul de valabilitate şi pentru a îmbunătăţi consistenta prăjiturilor, biscuiţilor şi a altor produse alimentare ambalate.

Monoglutamat de sodiu - Acest aditiv îmbunătăţeşte gustul şi textura în produsele alimentare din Asia, în supe şi în alte alimente procesate. Oamenii sensibili la monoglutamant de sodiu pot manifesta simptome precum greaţa şi probleme de respiraţie. Monoglutamatul de sodiu adaugă o cantitate suplimentară de sodiu în alimente, putând creşte astfel valorile tensiunii arteriale.

Monoglutamatul de sodiu este prezent în anumite produse alimentare în mod natural, iar atunci când este adăugat suplimentar în alimente este etichetat ca glutamat monosodic.

Coloranţi FD & C galben nr. 5 şi nr. 6 - Aceşti agenţi coloranţi artificiali, folosiţi în bomboane şi cereale, pot cauza reacţii alergice severe la persoanele diagnosticate cu astm. Unele cercetări sugerează inclusiv existenţa unei legături între consumul de aceşti aditivi şi hiperactivitatea la copii, însă această ipoteză nu a fost clar dovedită.

Vezi și: Croșetatul, 8 beneficii uluitoare pentru sănătate. Cum te ajută ața și andrelele