Cum poți deveni un "super-senior"? Secretul longevității cognitive a fost explicat și dezvăluit de experți. Ce au în comun super-seniorii și tinerii de 25 de...
Fenomenul "super-seniorilor" (super-agers) arată că pentru unii oameni, vârsta chiar este doar un număr.
Dr. Daniel Daneshvar, șeful Diviziei de Reabilitare a Leziunilor Cerebrale de la Spitalul de Reabilitare Spaulding, afiliat Harvard, subliniază că "super-seniorii sunt cunoscuți pentru menținerea unei abilități cognitive remarcabile chiar și la 90 de ani, evitând boli precum Alzheimer și alte forme de demență".
Studiile arată că declinul memoriei și al funcțiilor cerebrale nu este inevitabil, iar anumite obiceiuri ar putea ajuta la menținerea unui creier sănătos.
De regulă, creierul scade în volum și greutate cu aproximativ 5% pe decadă începând de la 40 de ani, cu un declin mai abrupt după 70 de ani.
Regiunile implicate în învățare și memorie, precum lobul frontal și hipocampul, sunt cele mai afectate.
Această reducere de volum determină o comunicare mai slabă între regiunile cerebrale, ceea ce poate încetini procesarea informațiilor și afecta funcțiile cognitive.
"Aceste modificări obișnuite ale creierului legate de vârstă pot afecta gândirea și pot face mai dificilă reamintirea cuvintelor și a numelor, concentrarea asupra sarcinilor și procesarea informațiilor noi", spune Dr. Daneshvar, potrivit Harvard.
Pe de altă parte, creierul super-seniorilor se micșorează la jumătate din ritmul obișnuit, menținând abilități cognitive similare cu cele ale tinerilor.
Studiile efectuate cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională arată că activitatea cerebrală a super-seniorilor încearcă limite similare cu cele ale persoanelor de 25 de ani.
Factorii genetici joacă un rol major în menținerea unui creier sănătos.
Aproximativ 100 de gene comune au fost identificate între super-seniori, dar nu este clar care dintre acestea oferă beneficii neurologice directe.
"Dacă ai norocul să moștenești aceste gene, ai șanse mari să devii un super-senior", a mai spus Dr. Daneshvar.
Totuși, genele nu sunt singurul element decisiv. Super-seniorii tind să urmeze un stil de viață sănătos, iar obiceiurile zilnice joacă un rol crucial în menținerea abilităților cognitive
- dieta bogată în superalimente bogate în antioxidanți, polifenoli și acizi grași omega-3.
Aceste substanțe combat inflamațiile și protejează celulele de daune.
Exemple de astfel de superalimente sunt: fructele de pădure, cerealele integrale, peștele gras precum somon și păstrăv, nuci, ulei de măsline, avocado, legume crucifere și ceai verde.
- activitate fizică regulată, care contribuie la menținerea volumului creierului și stimulează formarea de celule cerebrale noi.
Fie că e vorba de mers, yoga sau tai chi, toate sunt benefice pentru memorie.
- interacțiunea socială îi face pe super-seniori să fie activi, iar studiile confirmă că angajarea frecventă în activități sociale este asociată cu un creier mai sănătos.
Singurătatea este legată de un volum mai mic de substanță cenușie, în regiunile cerebrale responsabile de cogniție.
- provocări și activități cognitive
Învățarea continuă și acceptarea provocărilor mentale ajută la menținerea memoriei. Studierea unei limbi străine, învățarea unui instrument muzical sau adoptarea unui nou hobby sunt căi excelente de a stimula creierul.
- somn de calitate, pentru că odihna suficientă este esențială. Dormitul între 7 și 9 ore pe noapte ajută creierul să elimine deșeurile metabolice, reducând riscul apariției bolii Alzheimer.
Un studiu kenyan testează trei tipuri de etichete de avertizare pe alimente.
Ți s-a spus să nu mănânci înainte de operație? S-ar putea să fi fost degeaba. Uite ce s-a descoperit.
