Sezonul gripal. Care sunt persoanele cu cel mai mare risc de complicaţii periculoase

Potrivit Centrului de Control şi Prevenţie, pneumonia, bronșita, infecțiile sinusale și infecțiile urechilor sunt exemple de complicații legate de gripă. De asemenea, gripa poate agrava problemele de sănătate deja existente. De exemplu, persoanele cu astm pot avea atacuri de astm, iar persoanele cu insuficiență cardiacă congestivă cronică pot experimenta o agravare a acestei afecțiuni declanșate de gripă. Mai jos sunt grupurile de persoane care au mai multe şanse de a avea complicaţii grave dacă se îmbolnăvesc de gripă.

Factorii care pot crește riscul unei complicații grave ale gripei:

Astm
Afecţiuni neurologice
Tulburări de circulaţie
Boala pulmonară cronică (cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică [BPOC] și fibroza chistică)
Tulburări endocrine (cum ar fi diabetul zaharat)
Boli de inimă (cum ar fi boli cardiace congenitale, insuficiență cardiacă congestivă și boală coronariană)
Tulburări renale
Tulburări hepatice
Tulburări metabolice (cum ar fi tulburările metabolice moștenite și tulburările mitocondriale)
Persoanele care sunt obeze cu un indice de masă corporală [IMC] de 40 sau mai mare
Persoanele mai mici de 19 ani care urmează tratamente pe bază de medicamente care conțin aspirină sau salicilat.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza altor boli (cum ar fi persoanele cu HIV sau SIDA sau unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia) sau medicamente (cum ar fi cele care urmează chimioterapie sau tratamente radiologice pentru cancer sau persoane cu afecțiuni cronice care necesită corticosteroizi cronici sau alte medicamente care suprima sistemul imunitar)

Alte persoane cu risc ridicat:

Adulții peste 65 de ani
Copii mai mici de 2 ani
Femeile însărcinate și femeile care abia au născut
Indienii americani și nativii din Alaska
Persoanele care locuiesc în casele de bătrâni și alte unități de îngrijire