36 de alimente obișnuite, asociate cu bolile de inimă. Ce aditivi trebuie să cauți pe etichetă

Ce trebuie să știi:

• Un studiu realizat pe 112.395 de persoane a analizat legătura dintre conservanții alimentari și sănătatea cardiovasculară.

• Opt aditivi alimentari, identificați prin codurile E202, E224, E250, E300, E301, E316, E330 și E392, au fost asociați cu un risc mai mare de hipertensiune arterială.

• Acești aditivi pot fi întâlniți în produse precum mezeluri, brânzeturi, iaurturi, pâine, băuturi răcoritoare, sosuri, gemuri și gustări.

• Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu demonstrează că aditivii provoacă direct hipertensiune sau boli cardiovasculare.

Aditivii alimentari, în atenția cercetătorilor. Ce legătură au cu tensiunea arterială

Aditivii alimentari sunt prezenți în numeroase produse pe care le cumpărăm frecvent din supermarket. Sunt folosiți pentru a prelungi termenul de valabilitate, pentru a preveni alterarea alimentelor sau pentru a le păstra anumite caracteristici.

Totuși, efectele pe care le pot avea unele dintre aceste substanțe asupra sănătății pe termen lung continuă să fie investigate.

Un studiu publicat de Societatea Europeană de Cardiologie pe 20 septembrie 2026 a analizat legătura dintre mai mulți conservanți alimentari și sănătatea cardiovasculară. Cercetarea a identificat opt aditivi utilizați pe scară largă care au fost asociați cu un risc crescut de hipertensiune arterială.

De asemenea, studiul a identificat posibile legături între anumiți aditivi alimentari, bolile cardiovasculare și nivelul crescut al colesterolului.

Este important de precizat că rezultatele nu demonstrează că aceste substanțe provoacă în mod direct bolile respective. Ele indică asocieri care necesită investigații suplimentare.

Cercetarea a fost realizată de dr. Mathilde Touvier și Anaïs Hasenböhler, membre ale Echipei de Cercetare în Epidemiologie Nutrițională de la Université Sorbonne Paris Nord și Université Paris Cité, din Franța.

Anaïs Hasenböhler, doctorandă, a explicat importanța acestei cercetări: „Conservanții alimentari sunt utilizați în sute de mii de produse alimentare prelucrate industrial. Studiile experimentale sugerează că anumiți aditivi alimentari conservanți pot fi nocivi pentru sănătatea cardiovasculară, dar nu am avut suficiente dovezi privind impactul acestor ingrediente asupra oamenilor. Din câte știm, acesta este primul studiu de acest gen care investighează legăturile dintre o gamă largă de conservanți și sănătatea cardiovasculară”.

Opt aditivi alimentari asociați cu hipertensiunea arterială

În urma analizei, cercetătorii au identificat opt conservanți obișnuiți care au fost asociați cu un risc mai mare de hipertensiune arterială.

Iată care sunt aceștia și codurile pe care le poți întâlni pe etichetele produselor:

1. Sorbat de potasiu (E202) - utilizat pentru prevenirea dezvoltării mucegaiurilor și a drojdiilor.

2. Metabisulfit de potasiu (E224) - folosit în special pentru proprietățile sale antioxidante și de conservare.

3. Nitrit de sodiu (E250) - întâlnit în special în produsele din carne procesată.

4. Acid ascorbic (E300) - cunoscut și ca vitamina C, utilizat inclusiv ca antioxidant.

5. Ascorbat de sodiu (E301) - un antioxidant folosit în diferite produse alimentare.

6. Eritorbat de sodiu (E316) - utilizat în special în produsele din carne procesată.

7. Acid citric (E330) - folosit pentru reglarea acidității și pentru conservarea unor produse.

8. Extracte de rozmarin (E392) - utilizate pentru proprietățile antioxidante.

Prezența acestor coduri pe ambalaj nu înseamnă automat că produsul este periculos sau că va provoca hipertensiune. Asocierea identificată în studiu trebuie interpretată în contextul limitărilor cercetării.

În ce alimente se găsesc cei opt aditivi

Un aspect important este că acești conservanți nu se găsesc într-un singur tip de aliment. Ei pot apărea în categorii foarte diferite de produse, inclusiv în unele pe care consumatorii le cumpără în mod obișnuit.

Nu toate produsele din categoriile de mai jos conțin aditivii respectivi. Utilizarea lor depinde de producător și de rețeta fiecărui aliment.

E202 - sorbat de potasiu

Poate fi utilizat în:

• Brânzeturi și iaurturi;

• Prăjituri și produse de patiserie;

• Margarină;

• Gemuri;

• Sosuri;

• Fructe uscate;

• Băuturi din fructe și vin.

E224 - metabisulfit de potasiu

Poate fi întâlnit în:

• Vin, cidru și bere;

• Fructe uscate;

• Suc de lămâie sau lime îmbuteliat;

• Sucuri de fructe;

• Creveți;

• Produse din cartofi prelucrați;

• Murături și sosuri.

E250 - nitrit de sodiu

Este utilizat în special în:

• Slănină;

• Șuncă;

• Cârnați;

• Salam;

• Hot-dog;

• Alte tipuri de carne afumată sau procesată.

E300 - acid ascorbic

Poate fi găsit în:

• Pâine și produse de panificație;

• Cereale pentru micul dejun;

• Băuturi din fructe;

• Băuturi răcoritoare;

• Carne procesată;

• Fructe și legume congelate.

E301 - ascorbat de sodiu

Este utilizat în:

• Șuncă;

• Slănină;

• Cârnați;

• Alte tipuri de carne procesată;

• Uneori, pâine, băuturi și conserve.

E316 - eritorbat de sodiu

Se regăsește în principal în:

• Cârnați;

• Șuncă;

• Slănină;

• Hot-dog;

• Alte mezeluri și produse din carne afumată.

E330 - acid citric

Poate fi utilizat în:

• Băuturi carbogazoase;

• Dulciuri;

• Gemuri;

• Deserturi;

• Sosuri;

• Fructe și legume conservate;

• Produse lactate aromatizate;

• Preparate gata de consum.

E392 - extracte de rozmarin

Pot fi întâlnite în:

• Uleiuri de gătit;

• Margarină;

• Produse din carne;

• Sosuri și dressinguri;

• Chipsuri și gustări;

• Produse de panificație;

• Unele preparate gata de consum.

Cum a fost realizat studiul: peste 112.000 de persoane monitorizate

Cercetarea a făcut parte din proiectul NutriNet-Santé, un program care analizează relația dintre alimentație și sănătate.

Au fost incluși 112.395 de voluntari din Franța, care și-au înregistrat alimentele și băuturile consumate pe parcursul a trei zile.

Prin colectarea acestor informații, cercetătorii au putut analiza expunerea participanților la diferiți aditivi alimentari și au investigat posibilele legături cu sănătatea cardiovasculară.

Un element important al cercetării a fost amploarea analizei, care a inclus o gamă largă de conservanți, nu doar câteva substanțe întâlnite într-o anumită categorie de produse.

Cu toate acestea, fiind un studiu observațional, rezultatele nu pot demonstra o relație directă de cauzalitate. Cu alte cuvinte, cercetătorii au identificat asocieri, dar nu pot afirma că aditivii analizați au fost responsabili în mod direct pentru apariția hipertensiunii arteriale.

De ce ar putea influența conservanții sănătatea cardiovasculară

Cercetătorii atrag atenția că există și studii experimentale care sugerează posibile efecte ale unor conservanți asupra organismului.

Printre mecanismele investigate se numără stresul oxidativ și modificările care pot afecta funcționarea pancreasului.

Stresul oxidativ apare atunci când există un dezechilibru între radicalii liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza. Acest proces poate afecta celulele și țesuturile.

Dr. Mathilde Touvier a subliniat că rezultatele trebuie interpretate ținând cont de limitele studiului, dar și de volumul mare de informații analizate.

„Acest studiu prezintă unele limitări inerente designului său observațional. Cu toate acestea, concluziile se bazează pe date extrem de detaliate și am luat în considerare și alți factori care pot crește sau reduce riscul de boli cardiovasculare. Cercetările experimentale din literatura de specialitate au sugerat în mod constant că conservanții pot provoca stres oxidativ în organism sau pot afecta funcționarea pancreasului”.

Ce recomandă cercetătorii în privința alimentelor procesate

În urma rezultatelor, echipa de cercetare consideră că este necesară o reevaluare a riscurilor și beneficiilor anumitor aditivi alimentari.

Dr. Touvier a indicat că autoritățile competente, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în Europa și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) în Statele Unite, ar trebui să analizeze aceste rezultate în contextul evaluării siguranței aditivilor.

Până la obținerea unor dovezi suplimentare, cercetătoarea susține recomandările existente privind alegerea alimentelor neprocesate sau minim procesate și evitarea aditivilor care nu sunt necesari.

„Aceste rezultate sugerează că este necesară o reevaluare a riscurilor și beneficiilor acestor aditivi alimentari de către autoritățile competente, precum EFSA în Europa și FDA în SUA, pentru o mai bună protecție a consumatorilor. Între timp, aceste constatări susțin recomandările existente de a favoriza alimentele neprelucrate și minim prelucrate și de a evita aditivii inutili. Medicii și alți profesioniști din domeniul sănătății joacă un rol esențial în explicarea acestor recomandări publicului”.

Așadar, nu este vorba despre eliminarea tuturor produselor care conțin codurile E menționate. Studiul nu demonstrează că fiecare dintre acești aditivi provoacă boli și nici că un aliment care îi conține este automat nesigur.

Totuși, cercetarea readuce în atenție importanța alimentației și a informațiilor de pe ambalaje. Verificarea ingredientelor, alegerea mai frecventă a alimentelor minim procesate și limitarea consumului de produse ultraprocesate pot fi pași utili pentru o alimentație mai echilibrată.