Mâncare contaminată cu substanțe care cauzează cancer, la nivelul Uniunii Europene. Ce este nitrozamina și cum o putem evita.
Mâncare contaminată cu substanțe care cauzează cancer, în Uniunea Europeană. Și băuturile pot conține substanțe care cauzează cancer. Un nou avertisment de sănătate cu privire la carnea și berea procesată a fost lansată de oficialii europeni. Aceștia afirmă că aceste produse pot conține substanțe chimice care cauzează cancer.
Numite nitrozamine, aceste substanțe chimice se găsesc în numeroase tipuri de alimente. Șefii din domeniul sănătății au emis un nou avertisment cu privire la substanțele chimice cancerigene găsite în mezeluri și bere.
Nivelul actual al consumului de nitrozamine în societate ”ridică probleme de sănătate”, au avertizat astăzi oficialii UE. Substanțele chimice, despre care se știe că sunt cancerigene de zeci de ani, nu sunt adăugate în mod intenționat în alimente.
În schimb, acestea se formează datorită unei reacții chimice rezultate în urma adăugării de conservanți alimentari, cum ar fi nitrații sau nitriții, potrivit Daily Mail.
Dr. Alina Stoica, medic nutriționist, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL ce sunt nitrozaminele și cum le putem evita.
”Există pericol la nivel mondial tot ceea ce înseamnă nitrozaminele. Oriunde vedem pe etichetă nitrozamine, ele sunt încadrate ca fiind compuși chimici cu rol toxic, fie că e toxicitate slabă, medie sau severă. Există un potențial cancerigen ridicat ori de câte ori folosim alimente cu nitrozamine în compoziție.
Legătura dintre nitrozamine și alimentație este generată de prezența acestora în alimente. Sunt prezente în derivate din carne, tot ceea ce înseamnă preparate din carne prelucrate cu azotați și azotiți, în băuturile carbogazoase ajung adesea, în bere, în făina albă, ulei vegetal rafinat și dublu rafinat și în unele brânzeturi”, a explicat dr. Alina Stoica, medic nutriționist, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
”Putem evita aceste alimente. Ne uităm pe etichetă și vedem și care este reacția noastră atunci când le consumăm. Sunt anumite nitrozamine care au această implicare exogenă, care vin în alimente, dar sunt și cele de origine endogenă care se formează la nivelul stomacului, în aparatul digestiv.
Este important să vedem cum ne simțim după ce consumăm anumite alimente care au în compoziție azotați și azotiți”, a mai precizat dr. Alina Stoica.
Zece tipuri diferite au fost deja detectate în alimente vândute pe întreg continentul. În special în carnea conservată, în peștele procesat și în cacao, precum și în bere.
Alte grupe de alimente, cum ar fi legumele procesate, cerealele, laptele și alte produse lactate, precum și alimentele fermentate, murate și condimentate, ar putea, de asemenea, să conțină nitrozamine, au declarat aceștia.
Cu toate acestea, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a declarat că ”cea mai importantă grupă de alimente” pentru expunerea la nitrozamine este carnea.
Nitrații sau nitriții sunt folosiți în carnea procesată pentru a contribui la creșterea duratei de conservare a mezelurilor și pentru a da șuncăi gustul său picant seducător și nuanța proaspătă și roz.
”Evaluarea noastră concluzionează că, pentru toate grupele de vârstă din populația UE, nivelul de expunere la nitrozamine din alimente reprezintă o problemă de sănătate”, a precizat dr. Dieter Schrenk, președintele grupului de experți al EFSA.
EFSA a sfătuit populația să aibă o dietă echilibrată, cu o mare varietate de alimente, pentru a reduce consumul potențial de nitrozamine.
Organismul va comunica acum în mod oficial avizul său Comisiei Europene, care va discuta cu statele membre despre eventualele măsuri de ”gestionare a riscurilor”.
Astfel de măsuri ar putea, teoretic, să includă introducerea de avertismente pe ambalajele produselor care conțin una sau mai multe dintre cele 10 nitrozamine problematice.
Alte potențiale inițiative de sănătate publică, care au mai fost evocate de experți, includ o taxă specifică pentru carnea procesată, pentru a-i descuraja pe cumpărători să o cumpere.
Odată digerate, nitrozaminele sunt descompuse de ficat. De acolo, ele pot deteriora apoi ADN-ul, ducând la mutații care pot provoca apariția cancerului.
Acesta este ”cel mai critic efect asupra sănătății”, pe baza studiilor efectuate pe rozătoare, potrivit Dr. Schrenk.
De asemenea, studiile au asociat aceste substanțe cu un risc crescut de cancer de intestin, de sân și de prostată. Utilizarea lor în prepararea alimentelor a făcut obiectul unor investigații din ce în ce mai multe de când Organizația Mondială a Sănătății a catalogat carnea procesată drept cancerigenă în 2015.
”Cel mai adesea putem să vedem și stările de balonare care sunt încadrate ca fiind firești după ce consumăm alimente, dar nu sunt. Orice stare de balonare, disconfort, reflux, gastrite gestionate într-un context superficial, au ca substrat includerea în meniul nostru a unor alimente care au un grad de toxicitate, printre care și acestea”, a mai explicat dr. Alina Stoica, în exclusivitate pentru DC Medical.
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
