Medic infecționist: primele simptome, coronavirus. Ce trebuie să știi și cum să procedezi

Febra, tusea, starea de oboseală, durerile musculare și cefaleea pot fi prime simptome ale infecției cu coronavirus, a afirmat dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila". Pe lângă aceste simptome, este important și contextul epidemiologic, iar în funcție de acesta bolnavul trebuie să sune la 112 sau să contacteze medicul de familie.

Primele simptome

„Primele simptome, în general, sunt febra, urmată de tuse și stare de oboseală, dureri de mușchi - algii, cum le numim noi, cefalee. Pot să fie prezente, însă mai rar, scurgeri nazale, durere de gât. Foarte rar, simptome digestive, cum ar fi diaree, disconfort abdominal, vărsături. În fazele în care se instalează pneumonia, apar dificultăți de respirație, dispneea. Însă în momentul în care cineva este îngrijorat că ar putea să fie aceste simptome legate de infecția cu noul coronavirus trebuie să sune la 112. Nu se recomandă prezentarea într-o cameră de gardă, a unui spital, pe baza suspiciunii de infecție cu coronavirus. Trebuie să se anunțe la 112, pentru că - pe lângă simptomatologia amintită și care este nespecifică, din nefericire, pentru coronavirus, practic, asta ne și încurcă uneori, pentru că vorbim de o simptomatologie care este comună tuturor virozelor respiratorii și nu e aproape nimic particular pentru acest nou subtip de virus - ce este în momentul de față relevant este un context epidemiologic particular. Adică, fie istoricul de călătorie în țările în care sunt confirmate cazuri (...), fie persoana provine dintr-un cerc de contact al unor cazuri suspecte sau confirmate", a explicat medicul, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, persoanele care se confruntă cu o astfel de situație trebuie să se autodeclare, iar infecția nu trebuie stigmatizată.

„Nu trebuie să o percepem ca pe o senzație de vinovăție sau pe o vină: 'Am făcut o infecție cu coronavirus, înseamnă că sunt vinovat pentru că nu m-am spălat corect pe mâini'. Nu, e o viroză respiratorie. Dacă avem o responsabilitate este aceea de a-i proteja pe ceilalți. Cum facem asta? Anunțând la 112. Nu ne ducem direct într-o cameră de gardă plină cu persoane cu orice patologie. Și prezentăm simptomatologia și contextul, dacă noi considerăm că este unul particular. Trebuie să ne gândim foarte bine la treaba asta, pentru că au fost situații în care oamenii au neglijat că s-au întors dintr-o anumită țară și au considerat că nu este important. Trebuie să lăsăm specialiștii să decidă dacă este important sau nu acel istoric", a precizat el.

În ceea ce privește persoanele care prezintă simptome de viroză respiratorie dar care nu au călătorit în țări cu cazuri confirmate și nici nu au avut contact direct cu o persoană bolnavă, Valeriu Gheorghiță a precizat că acestea trebuie să se adreseze medicului de familie.

„Dacă vorbim despre persoane care nu au niciun istoric de expunere, adică nu lucrează într-un mediu ultra-aglomerat - pot să dau exemplul unui pensionar care stă acasă, care nu a ieșit din arealul locuinței și nu are vizitatori - în cazul în care prezintă o simptomatologie respiratorie, nu ne gândim imediat la infecție cu coronavirus. Însă dacă vorbim de o persoană care lucrează într-un mediu foarte aglomerat, care are o expunere foarte mare la persoane, atunci să ridice această întrebare medicului de familie", a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit specialistului, majoritatea cazurilor de coronavirus înregistrate în România sunt forme ușoare, dar în contextul unei creșteri a numărului de cazuri, este posibilă apariția a 10-15% forme moderat-severe de boală.

Specialistul a subliniat importanța igienei mâinilor și a evitării călătoriilor în zonele afectate. De asemenea, a spus el, trebuie evitate zonele aglomerate, mai ales în contextul relaxării programului de lucru pentru foarte mulți angajați și al închiderii școlilor.

Ce trebuie să evităm 

„Când putem să lucrăm de acasă sau trebuie să stăm acasă, stăm acasă. Evităm să mergem în plimbările de rutină. Trebuie să ne schimbăm puțin comportamentul, trebuie să devenim conștienți că un contact fizic cu o persoană sau cu suprafețele din jurul nostru, mai ales în zonele publice - mijloace de transport în comun, hipermarketuri, restaurante, pub-uri - toate acestea sunt zone tranzitate zilnic de zeci și sute de oameni", a evidențiat el.

Aprovizionarea cu hrană, apă sau medicamente trebuie realizată pe cât posibil în afara orelor de vârf, de către un singur membru al familiei, a indicat medicul.

Persoanele care au avut contact direct cu un bolnav de coronavirus trebuie izolate și testate, a spus medicul. În varianta în care analizele inițiale confirmă prezența virusului, persoanele respective sunt internate. Dacă testele sunt negative, persoanele rămân în autoizolare, fiind retestate ulterior. În funcție de rezultate, vor putea ieși din izolare sau vor fi spitalizate. Autoizolarea la domiciliu pentru 14 zile se instituie și în cazul persoanelor care au călătorit în țări din zona galbenă.

„În cazul zonelor în care există transmitere comunitară extinsă, de exemplu Italia, vorbim de o zonă roșie. În momentul în care o persoană se întoarce din acea zonă, riscul să fi fost expusă la acest virus este foarte mare și atunci persoana aceea trebuie carantinată instituțional, pentru a limita contactul cu alte persoane. (...) În situația respectivă nu se recomandă autoizolarea acasă, tocmai pentru a evita expunerea altor persoane. La persoanele dintr-un focar, în care unul dintre membrii familiei este confirmat, atunci persoanele din jurul lui sunt deja expuse teoretic și nu mai are niciun rost să le scoatem și să le ținem în carantină instituționalizată", a explicat el.