Eliminarea prețului de referință la generice, MILIARDE de euro economie și ACCES mult mai mare la terapii

La 8 iulie 2009, Comisia Europeană a adoptat Raportul final privind ancheta sa în domeniul concurenței în sectorul farmaceutic, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul 1/2003 CE. Între materialele analizate se află și un raport-analiză a pieței de medicamente care arată cât de avantajoasă este pentru toate sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, dar și pentru cetățenii lor, intrarea pe piață a medicamentelor generice. Vorbim de miliarde de euro economii la bugetele de medicamente și de un acces mult mai mare al pacienților la tratamente mai ieftine. Aceste avantaje sunt mai mari, însă, în țările în care statul e cel care impune trecerea la generice, dar nu impune un preț de referință. 

De exemplu, statele membre care obligă farmaciștii să elibereze cele mai ieftine medicamente generice ori de câte ori este posibil, par să prezinte o intrare mai timpurie a acestora pe piață (nu într-o medie după 7 luni de la expirarea patentului inovativului) și economii mai mari pentru bugetele lor de sănătate. De asemenea, absorbția generică pare a fi mai rapidă și, în cele din urmă, prețurile la generice par să scadă mai mult în statele membre care nu impun un plafon de preț (preț de referință), care înseamnă că nu impun un procent fix din prețul produsului inovator, pe care companiile generice care intră pe piață să trebuiască să-l respecte.

În România, spre exemplu, statul impune un preț de referință generic care este de 65% din prețul medicamentului inovator. Asta înseamnă două lucruri.

În primul rând, că nu va exista concurență din moment ce prețul este impus. Inovativul, forțat să scadă prețul la expirarea patentului, poate foarte bine să nu mai vândă în România. Iar genericul se duce la cel mai mare preț care-i este permis, chiar dacă producătorul său nu cheltuie atâta pentru producție și distribuție. Și fără ca vreo concurență să-l determine să scadă prețul.

Apoi, această așa-zisă reducere de preț nu se va regăsi în buzunarul cetățeanului sau al statului, pentru că discountul se face, de fapt, la farmacie. Farmacistul, dacă are două medicamente cu același preț impus (genericul și inovativul), îl va da pacientului pe cel care-i aduce cel mai mare profit, adică de la producătorul căruia a primit cel mai mare discount.

Scăderea prețurilor după intrarea pe piață a genericelor

Revenind la raportul de acum zece ani, acesta arată că în 2007, fiecare cetățean european a cheltuit în medie aproximativ 430 de euro pentru medicamente. În total, piața medicamentelor valora peste 138 miliarde euro, la prețuri de ieșire din fabrică și aproximativ 214 miliarde euro la prețuri de vânzare cu amănuntul. Aceasta corespunde cu 2% din PIB (GDP).

Pe baza unui eșantion de medicamente care s-au confruntat cu intrarea genericelor în perioada 2000-2007, raportul Comisiei Europene a constatat că medicamentele generice intră pe piață la un preț care a fost, în medie, cu aproximativ 25% mai mic decât prețul stabilit de companii pentru inovative, la pierderea exclusivității (de exemplu, din cauza expirării brevetului și a pierderii exclusivității datelor).

În timp, însă, din cauza concurenței, medicamentele s-au ieftinit mult mai mult. Prețurile medicamentelor generice, după ce au fost disponibile pe piață timp de doi ani, au în medie cu 40% mai mici decât prețul anterior al medicamentului inovator, arată raportul. De asemenea, prețurile medii ale medicamentelor originale au scăzut și ele. Aceste evoluții sunt ilustrate de figura 1.

Impactul general al intrării genericelor este semnificativ, oferind pacienților europeni un acces mai bun la medicamente sigure, inovatoare și la prețuri accesibile, precum și reducerea sarcinilor pe care le suportă sistemele naționale de sănătate.

Pe piețele în care medicamentele generice devin disponibile, economiile medii ale sistemului de sănătate (măsurate prin elaborarea unui indice de preț ponderat al producătorului și al produselor generice) sunt estimate la aproape 20% la un an de la prima intrare a genericului și la aproximativ 25% după doi ani (media UE). Analiza evidențiază variații considerabile în jurul acestei medii în diferitele state membre ale UE și în plaja de medicamente.

Acțiuni de piață

Intrarea genericelor nu afectează doar prețul. De asemenea, afectează cotele de piață ale companiilor. Companiile generice au atins cca 30% cota de piață (în volum) la sfârșitul primului an și 45% după doi ani. Mai mult, se pare că scăderea nivelului prețurilor permite ca mai mulți consumatori să își poată permite medicamentul.

Timpul intrării genericelor

Adesea, intrarea genericelor pe piață are loc mai târziu decât ne puteam aștepta pe baza pierderii legale de exclusivitate a produsului inovator. Diferența medie de timp între data la care medicamentele inovatoare au pierdut exclusivitatea și data primei intrări de generic pentru ele a fost mai mare de șapte luni (pe o medie ponderată pentru întregul eșantion). De asemenea, pentru medicamentele cele mai vândute, pentru care contează cel mai mult intrarea rapidă, în medie au fost necesare aproximativ patru luni înainte de intrarea pe piață.

Pierderea economiilor potențiale

Pe baza unui eșantion de medicamente care s-au confruntat cu intrarea genericelor în perioada 2000-2007, ancheta sectorială a analizat economiile suplimentare care ar fi putut fi obținute în această perioadă în cazul în care intrarea genericelor ar fi avut loc anterior. Aceste economii pot fi ilustrate de figura 2 de mai jos. Linia din stânga („Index dacă intrarea a fost imediată") descrie dezvoltarea prețurilor medicamentelor dacă intrarea generică are loc la momentul în care medicamentele au pierdut exclusivitatea, în timp ce linia din dreapta („Index pentru timpul mediu de intrare") prezintă situația în care medicamentele s-au confruntat cu prima intrare generică numai după un interval de timp ipotetic de 7 luni (care este media pentru UE). Zona umbrită, diferența dintre cele două curbe, oferă o aproximare a economiilor pierdute legate de intrarea generică târzie.

Analiza sectorială a estimat că cheltuielile totale pentru eșantionul de medicamente analizate, care a fost de aproximativ 50 de miliarde de euro în perioada următoare pierderii de exclusivitate (indicată de zona gri B în figura 3 de mai jos), ar fi fost cu cel puțin 15 miliarde de euro mai mari fără intrare generică (zona albă A). Economiile potențiale obținute în cazul în care intrarea generică a avut loc imediat după pierderea exclusivității medicamentului inovator, ar fi putut duce la economii suplimentare de aproximativ 3 miliarde de euro (suprafață umbrită). Cu alte cuvinte, economiile generice ar fi putut fi cu 20% mai mari. Aceasta este o estimare conservatoare.