Medicii de familie cer bani mai mulți. Câștigă prea puțin față de bugetari

Dana Lascu / 22 ian 2019 / 23:56
Un medic cu adevărat bun nu are nevoie să se laude singur.
Un medic cu adevărat bun nu are nevoie să se laude singur.

Vicepreședintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluț, a cerut majorarea bugetului alocat pentru medicii de familie, de la 5,7% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) cât este acum, la 10%. Zilele acestea au loc negocieri pentru contractul-cadru pe 2019.

Medicii de familie deplâng subfinanțarea asistenței medicale primare, cerând o creștere a finanțării de la 5,7%, cât este în prezent, la 10% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

„În acest moment, 5,7% este finanțarea medicală primară din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Pe lângă acesta, bugetul Sănătății mai are și componenta finanțării de la Ministerul Sănătății pentru alte programe naționale. Deci, bugetul total, cel puțin pe 2018, a fost 41 de miliarde de lei, ori asistența medicală primară a avut în 2018 - 1.960.000.000 lei, asta reprezintă 5,7% din FNUASS. Creșterea cu 100% a finanțării ar însemna undeva la 10% din Fondul Național Unic, nu din tot bugetul Sănătății, ceea ce ne-ar apropia de o medie europeană de 12%. (...) România a avut 4,68% din PIB pentru Sănătate. (...) Vrem ca, din aceștia 4,68%, 10% să fie alocați asistenței medicale primare", a declarat, marți, vicepreședintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluț, într-o conferință de presă.

Mai prost plătiți ca bugetarii

El a precizat că, în București, 56% dintre cabinetele medicilor de familie încasează lunar un venit brut care este sub venitul brut al unui medic primar din sistemul bugetar.

„Peste 40% dintre cabinetele medicilor de familie din București sunt în incapacitate de a asigura venituri asistentelor medicale și altui personal angajat la un nivel decent. În acest moment, acești colaboratori ai noștri sunt salarizați la un nivel derizoriu, majoritatea iau undeva la 1.400 - 1.600 de lei net față de o asistentă medicală fără gradul principal din spitale, care are brutul conform grilei de salarizare undeva la 5.500 de lei, deci rămâne cu peste 3.200 - 3.500 de lei ca venit net. E evident că venitul acesta realizat în asistența medicală primară este sub jumătate din venitul realizat de o asistentă din spital. Ceea ce este mai rău decât atât - dar chiar medicul de familie mediu, cel care are în jur de 1.800 de pacienți pe listă, are venituri sub cele ale unei asistente de spital. S-a ajuns în această situație din cauza subfinanțării cronice", a explicat Bumbuluț, citat de Agerpres.

Cât câștigă după o lună de muncă cu mii de pacienți

El a arătt că la nivel național, venitul brut al unui furnizor de servicii de medicină a familiei este în jur de 14.500 de lei.
„Am luat exemplul municipiului București, pentru că are 1.000 de furnizori de servicii de asistență medicală primară, - venitul mediu brut al unui furnizor în București este un pic mai mult decât media națională - în jur de 15.000 de lei pe lună. Acest venit brut include, pe lângă venitul medicului, atâta cât mai rămâne, salariul asistentului medical cu tot ce înseamnă impozite, dări către stat și chiria, cheltuieli de funcționare curentă, dotare, investiții eventual, consumabile, servicii de curățenie, servicii informatice, servicii contabile și tot ceea ce înseamnă funcționarea. În general, aceste cheltuieli directe și indirecte se ridică în acest moment la 58 - 60% din acest venit brut încasat de cabinet denumit furnizor de servicii", a arătat dr. Bumbuluț.

Vicepreședintele Colegiului Medicilor din România a spus că „menținerea discrepanțelor dintre veniturile realizate față de spitale va duce inerent la alterarea relațiilor de colaborare între palierele sistemului” și că din această cauză vor avea de suferit pacienții.

Negocieri pentru contractul-cadru pe 2019

„Lipsa finanțării asistenței medicale primare afectează sănătatea populației, se afectează prevenția și profilaxia, grevează calitatea îngrijirilor. (...) Se ajunge la o discrepanță majoră și în calitatea furnizării serviciilor și nu din cauza noastră, ci a subfinanțării și a politicilor sanitare greșite", a mai spus Bumbuluț.

La rândul său, dr. Constantin Cârstea, și el vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, au fost demarate consultări pe normele contractului - cadru pentru 2019 cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Deocamdată au loc negocieri, medicii de familiei sperând să ajungă la o înțelegere cu reprezentanții autorităților.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.27