Memoria declarativă - amintiri care pot fi reamintite conștient - este esențială pentru viața de zi cu zi. De-a lungul copilăriei și adolescenței, memoria declarativă se îmbunătățește remarcabil. Cu...
O echipă de cercetători condusă de prof. dr. Noa Ofen, psiholog la Colegiul de Arte și Științe Liberale și la Institutul de Gerontologie al Universității Wayne State University, și dr. Lisa Johnson, cercetător științific postdoctoral la Institutul de Neuroștiințe Helen Wills de la Universitatea din California, au abordat acest decalaj critic prin utilizarea datelor electrocorticografice (ECoG) înregistrate direct din cortexul prefrontal la o cohortă de 17 copii și adolescenți. Aceste înregistrări ECoG au fost obținute de la pacienți cu electrozi subdural implantați chirurgical, utilizați pentru administrarea clinică a convulsiilor.
,,În studiul nostru, am investigat dezvoltarea memoriei la acest grup de vârstă”, a spus Ofen care a analizat datele ECoG pe două niveluri, fără imparțialitate. Mai întâi pe fiecare nivel, folosind statistici non-parametrice și apoi au fost modelate la nivel de grup. Precizia spațiotemporală ridicată a acestor înregistrări ne-a permis să oferim o demonstrație unică a modului în care cortexul prefrontal în curs de dezvoltare conduce la formarea de amintiri ale evenimentelor din viața noastră", a spus Johnson.
Acest studiu este primul care demonstrează că propagarea spațio-temporală a activității frontale sprijină formarea memoriei la copiii cu vârsta sub 6 ani și arată modul în care subregiunile frontale adiacente urmează traiectoriile de dezvoltare disociabile, potrivit Eurekalert.org.
Un studiu recent a scos la iveală că atunci când o memorie comportamentală este degradată, modificările celulare făcute în timpul procesului de învățare sunt inversate de același neuron de dopamină care a ajutat la formarea schimbărilor în primul rând. Cercetătorii au descoperit că atunci când acest neuron de dopamină este recrutat pentru a forma o nouă memorie, funcționează și pentru a degrada amintirile mai vechi.
Despre felul în care creierul șterge amintirile mai vechi pentru a le face loc celor noi, puteți citi aici.
Care este cancerul care nu poate fi prevenit și diagnosticat precoce.
Ticurile nervoase la copii: când sunt normale și când ar trebui să ne îngrijoreze? Ce boli ascund ticurile nervoase?
Copiii născuți prematuri sunt mai predispuși la ADHD, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, potrivit unui studiu.
Consultul ortopedic pediatric este necesar pentru depistarea din timp a problemelor ce necesită tratament.
Gina Pistol a făcut un apel înduioșător pe rețelele de socializare.
Riscul de ADHD este considerabil mai mare la copiii ai căror mame au avut, în timpul sarcinii, o deficiență de vitamina D.
Bolile virale se răspândesc cu o viteză îngrijorătoare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Excesul de greutate la copiii de vârstă preșcolară este legat de un risc mai mare de a suferi fracturi câțiva ani mai târziu, arată un nou studiu.
