Demență, memorie și uitare, mecanism descifrat

Pentru prima oară s-a dezleat mecanismul fiziologic prin care se formează memoria și apoi se produce uitarea. Cercetătorii au descoperit că un singur neuron al dopaminei poate conduce procesul de învățare ș...
Pentru a studia memoria, oamenii de știință de la Scripps Research au studiat muștele care au fost condiționate să asocieze un anumit miros cu un șoc electric. Aceștia au observat că ulterior muștele au evitat mirosul, ceea ce confirmă faptul că memoria a fost făcută. Prin monitorizarea activității neuronilor din creier înainte și după procesul de condiționare, oamenii de știință au putut obține o privire interioară asupra fundamentelor fiziologice ale formării memoriei.
În activitatea anterioară, echipa observase că există circuite dopaminergice specifice care sunt implicate atât în formarea memoriei, cât și în îndepărtarea amintirilor. În studiul actual, investigatorii au folosit tehnici de imagistică pentru a examina procesul în detaliu. Ei au descoperit că atunci când o memorie comportamentală este degradată, modificările celulare făcute în timpul procesului de învățare sunt inversate de același neuron de dopamină care a ajutat la formarea schimbărilor în primul rând.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că atunci când acest neuron de dopamină este recrutat pentru a forma o nouă memorie, funcționează și pentru a degrada amintirile mai vechi.
,,Ori de câte ori învățați ceva nou, creați simultan o nouă memorie, în timp ce puteți să le ștergeți pe cele vechi. Este un act de echilibrare foarte important care vă împiedică să vă supraîncărcați," a declarat prof.dr. Jacob Berry, de la Departamentul de Neuroștiințe al Scripps Research Florida. Berry și primul autor al studiului.
Practic expresia aceea comună care spune că ai creierul plin este adevărată, potrivit cercetătorilor. Creierul împinge uneori amintiri vechi pentru a le prelua pe cele noi.
,,Noi credem că acest sistem este creat pentru a elimina amintiri care sunt neimportante. De zeci de ani, neurologii care studiază învățarea și memoria s-au concentrat asupra modului în care creierul obține informații și modul în care informația este făcută să fie memoria stabilă, un proces numit consolidare a memoriei. Numai recent, neurologii au înțeles importanța uitării active și au început să descopere procesele care determină uitarea creierului", a subliniat primul autor al studiului.
Deși cercetarea a fost efectuată la muște, investigatorii se așteaptă ca rezultatele să se aplice organismelor superioare, inclusiv oamenilor, după cum informează Medicalxpress.com
Studiul condus de Berry nu numai că oferă perspective noi privind mecanismele creierului, dar are o serie de implicații pentru oameni și ar putea fi benefic în anumite situații cum ar fi dependența de droguri sau tulburarea de stres post-traumatic. Îmbunătățirea memoriei de retenție, pe de altă parte, ar putea ajuta la tratarea demenței și a altor forme de pierdere de memorie.
Studiul integral îl puteți citi aici
-
Medicament experimental promițător pentru recuperarea după un AVC18.10.2025, 20:30
-
-
Idei geniale de a refolosi sticlele de medicamente pe care le arunci18.10.2025, 15:30
-
-
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.