Mialgia poate fi un simptom pentru alte afecțiuni, unele chiar autoimune. Când trebuie mers la medic și cum se tratează mialgia.
Durerea musculară, mialgia în termeni medicali, este semnul unei leziuni, infecții, boli sau a unei alte probleme de sănătate. Aceasta poate să fie o durere profundă și constantă sau se poate resimți ca o durere ascuțită.
Mialgia poate să fie o consecință a stresului, a tensiunii musculare sau a activității fizice, însă cele mai frecvente cauze ale durerilor musculare sunt:
- tensiunea musculară la nivelul mușchilor
- suprasolicitarea mușchilor în timpul activității fizice
- traumatism la nivelul mușchiului produs în timpul suprasolicitării
- neefectuarea exercițiilor de încălzire și întindere înainte de o activitate fizică.
Mialgia acută este de cele mai multe ori pe durată scurtă și poate fi gestionată cu ușurință. Cea mai frecventă cauză fiind o întindere musculară. De asemenea, mialgia poate să fie semn pentru o serie de alte afecțiuni, astfel:
- accidentare sau suprasolicitare. Durerea se localizează la doar câțiva mușchi sau grupe de mușchi;
- gripa. Durerile musculare sunt frecvente în cazul multor infecții, cum ar fi cele respiratorii;
- boala Lyme. La început, această boală transmisă de căpușe se prezintă cu simptome asemănătoare gripei, inclusiv dureri musculare;
- deficiențe de vitamine și minerale. Mai multe deficiențe de vitamine și minerale contribuie la durerile musculare, inclusiv deficiențele de vitamina D și potasiu.
De asemenea, mialgia poate să fie o reacție adversă la un tratament medicamentos, ca de exemplu statinele, medicamente administrate pentru reducerea nivelului colesterolului.
Mialgia cronică este de cele mai multe ori un simptom pentru afecțiunile sistemului muscular și osos, cunoscute ca boli autoimune. Între acestea se numără:
- fibromialgia
- artrita reumatoidă
- scleroza multiplă
- depresia.
Mialgia cronică poate să fie cauzată, de asemenea, de o serie de boli sau ca răspuns la anumiți factori declanșatori, cum ar fi traumatismele.
În ceea ve privește simptomatologia durerilor musculare, aceasta include:
- inflamația
- înroșirea zonei
- febră.
Dacă în cazul durerilor musculare acute, cauzate de activitatea fizică realizată fără încălzire este suficient un repaus, în cazul celor cronice este nevoie de prezentarea la medic, mai ales dacă pe lângă durere prezentați și următoarele simptome:
- dificultăți de respirație și amețeală
- slăbiciune musculară extremă
- febră ridicată și rigiditatea gâtului.
Mai mult, în cazul în care durerea nu trece după un tratament realizat la domiciliu, durerea musculară este severă și nu are o cauză cunoscută, este însoțită de o iritație la nivelul pielii sau dacă ați fost înțepat de o insectă.
Mialgia este un simptom, nu o diagnostic, astfel că procesul de diagnosticare înseamnă în fapt găsirea factorului care a declanșat durerea, respectiv afecțiunea de bază.
Acest lucru se realizează în urma realizări istoricului medical al pacientului, o examinare fizic, dar și teste sanguine (pentru identificarea bolilor autoimune) și teste cu anticorpi sau teste genetice, precum și teste de imagistică (radiografie sau RMN), atunci când este cazul.
Studiile legate de sistemul nervos pot determina dacă nervii care alimentează mușchii funcționează normal. Acest lucru ar putea fi folosit pentru a diagnostica miozita, care provoacă inflamarea și degenerarea țesutului muscular, notează VeryWellHealth.
De cele mai multe ori cazurile de mialgie acută se tratează la domiciliul, prin intermediul unor unor remedii simple:
- relaxarea zonei dureroase
- administrarea unui tratament cu ibuprofen sau paracetamol
- alternarea între comprese cu gheață și comprese calde pentru a reduce umflăturile și a ameliora durerea
- întinderea ușoară a mușchilor
- evitarea activităților fizice cu impact puternic
- efectuarea de exerciții simple pentru ameliorarea stresului și eliberare a tensiunii musculare.
În cazul mialgiei cronice, se recomandă fizioterapia pentru a crește flexibilitatea mușchilor dureroși și întărirea țesuturilor limitrofe.
De asemenea, un terapeut vă poate ajuta să gestionați stresul și să vă concentrați asupra ergonometriei, atât acasă, cât și la locul de muncă, astfel încât riscul de accidentare să fie redus.
Schimbarea bruscă a vreme, așa cum avem în această perioadă, este resimțită și la nivelul articulațiilor noastre. Iar ceea ce părea doar un mit este de fapt o realitate, chiar dacă nu sunt date care să confirme acest lucru.
Fizioterapeutul Alexandru Ilie a explicat, la Antena 1, cum funcționează fenomenul, dar a și oferit câteva soluții simple pentru a putea prevenii durerile articulare cauzate de presiunea atmosferică.
”Este realitate 100%. Nu avem încă evidențe științifice importante, însă există o ipoteză care explică de fapt relația dintre presiunea atmosferică și durerile articulare. (...) Masele de aer nu sunt egale ca densitate, adică aerul cald este mult mai ușor, iar aerul rece este foarte greu. În momentul în care cele două mase se întâlnesc se creează fenomenul de instabilitate atmosferică.
Corpul uman este într-o relație invers proporțională cu presiunea atmosferică. Asta înseamnă că atunci când presiunea atmosferică scade, presiunea intraarticulară crește.
Cu alte cuvinte, genunchiul se umflă, cotul se umflă, șoldul se umflă, iar pe un fond degenerativ, pe o artroză, baroreceptorii, adică senzorii responsabili de presiune, transmit faptul că s-a schimbat presiunea intraarticulară și apare fenomenul de durere”, a declarat fizioterapeutul Alexandru Ilie, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1, adăugând faptul că avem această capacitate de anticipa schimbările de vreme, mai mult, a ținut să sublinieze că ”atunci când bunica spunea că Peste 2 ore sau mâine o să apară frigul și vine vijelia avea dreptate”. Citește mai departe AICI.
Care e diferența între luxație și entorsă și ce se întâmplă dacă tratezi incorect o entorsă.
Ruptura de menisc - se simți atunci când se produce. Ce spun pacienții despre pocnitura genunchiului.
Ce implică planul de prevenție a spondilozei. Care sunt factorii de risc ai acestei afecțiuni.
Află care sunt cauzele durerii de spate dimineața și ce exerciții și întinderi pot ajuta coloana.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Această afecțiune este mult mai mortală decât cancerul, mai ales în cazul vârstnicilor.
Cât de grav este, de fapt, să ai picioarele umflate. 4 boli pe care le descoperi uitându-te la picioare.
Află mai multe despre o afecțiune a sistemului osos din ce în ce mai comună, care sunt simptomele și când să mergi la medic.
Când este indicată mobilizarea piciorului în cazul rupturii de menisc. Cât de importantă este această tehnică de tratament.
De ce te dor articulațiile când se schimbă vremea. Sfaturi despre cum să combați durerile articulare în sezonul rece.
