Microbiota, asociată cu factorii de risc pentru insuficiența cardiacă. Ce legătură există între acestea și cum poate fi prevenită

Sănătatea microbiotei este foarte importantă pentru sănătatea generală, iar studiile recente au arătat că alterarea florei bacteriene intestinale poate fi responsabilă și de insuficiența cardiacă.

Astfel, sănătatea microbiotei se alătură factorilor ce cresc riscul de apariție al bolilor de inimă, între aceștia aflându-se fumatul, consumul exagerat de alcool, sedentarismul și alimentația necorespunzătoare.

Microbiomul sau microbiota este flora microbiană alcătuită din microorganisme simbiotice și include 1000-1500 de specii bacteriene. Calitatea microbiomului este influențată de o serie de factori, motiv pentru care este important să acordăm atenție atât emoțiilor pe care le avem, cât și dietei zilnice.

În 2011, descoperirea unor specii bacteriene derivate din intestin în plăcile aterosclerotice (depozite de material gras pe pereții arterelor) a sugerat o asociere între microbiota intestinală și bolile cardiovasculare.

Această asociere a fost confirmată în studii ulterioare, care au constatat că alterările în compoziția microbiotei intestinale (disbioză) sunt strâns corelate cu dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare, inclusiv a insuficienței cardiace, arată Today.

Prin urmare, modificarea patrimoniului bacterian intestinal ar putea fi utilizată în viitorul apropiat ca un nou instrument terapeutic pentru bolile cardiovasculare.

”Suplimentarea cu microorganisme probiotice de ultimă generație, care acționează prin diferite mecanisme, cum ar fi restabilirea echilibrului intestinal, competiția selectivă cu microorganismele patogene și reglarea pozitivă a sistemului imunitar și a absorbției nutrienților, ar putea fi considerată un sprijin util pentru prevenirea bolilor cardiovasculare”, a declarat microbiologul Marco Toscano, cercetător la Universitatea din Milano, citat de Today.

Totodată, acesta afirmă că disbioza intestinală este o alterare a compoziției microbiotei intestinale, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.

”Bacteriile intestinale produc diferiți metaboliți, cum ar fi acetatul, care ar părea să fie eficienți în protejarea împotriva hipertensiunii arteriale, a hipertrofiei și a fibrozei cardiace.

În mod similar, microbiota ar părea să fie capabilă să contracareze efectul negativ a numeroase substanțe asupra miocardului.

Prin urmare, este foarte probabil ca o modificare a compoziției microbiotei să aibă, de asemenea, un impact semnificativ asupra dezvoltării bolilor cardiovasculare”, a mai spus cercetătorul.

Vezi și: Zgomotul alb, benefic pentru un somn bun. Szotak: Este un pic de răspuns pavlovian

Insuficiența cardiacă, ce este și sum se manifestă

Insuficiența cardiacă, sau insuficiența cardiacă congestivă, este o afecțiune pe termen lung care se agravează în timp.

Insuficiența cardiacă se caracterizează prin incapacitatea inimii de a pompa o cantitate adecvată de sânge în organism, iar în această situație, funcțiile majore ale organismului sunt grav afectate.

Insuficiența cardiacă poate să fie acută sau cronică.

În ceea ce privește simptomatologia, aceasta include:

- scurtarea respirației, care apare atât în stați relaxați, cât și dacă faceți mișcare

- tuse persistentă sau respirație șuierătoare

- oboseală și slăbiciune

- durere toracică, aceasta apare atunci când insuficiența cardiacă este cauzată de un atac de cord

- bătăi rapide sau neregulate ale inimii

- edem la nivelul picioarelor și gleznelor

- respirație bruscă, severă și tuse cu eliminarea de spută de culoare roz

- capacitate redusă de a face exerciții fizice

- nevoia de a urina pe timp de noapte

- dificultăți de concentrare și atenție scăzută

- umflarea abdomenului

- acumulare de kilograme în urma retenției de lichide

- lipsa poftei de mâncare

- greață.

Insuficiența cardiacă și complicațiile sale

Unele dintre complicațiile pe care le poate crea insuficiența cardiacă includ:

- bătăi neregulate ale inimii

- stop cardiac

- probleme ale valvelor inimii

- acumulare de lichid în plămâni

- hipertensiune pulmonară

- afectarea rinichilor

- afectarea ficatului

- malnutriție, notează Clevelan Clinic.

Insuficiența cardiacă, diagnostic și tratament

Pentru a determina cu exactitate diagnosticul de insuficiență cardiacă este necesar ca medicul să vă știe atât simptomele, cât și istoricul medical.

Astfel, printre lucrurile despre care veți fi întrebat se numără cele privind:

- alte afecțiuni medicale, precum diabetul, boli renale, angina pectorală, hipertensiunea, colesterolul mărit, boala coronariană sau alte boli de inimă

- dacă aveți în istoricul familial persoane care au decedat din cauza bolilor de inimă

- consumați alcool sau fumați

- dacă ați urmat chimioterapie sau radioterapie

- care sunt tratamentele medicamentoase pe cale le urmați.

În ceea ce privește tratamentul insuficienței cardiace, acesta depinde de tipul insuficienței, dar și de gravitatea pacientului.

Astfel, tratamentul poate să fie:

Medicamentos, iar acestea au rolul de a:

- îmbunătății capacitatea inimii de a pompa sânge

- reduce nivelul colesterolului

- reduce ritmul cardiac

- dizolvarea cheagurilor de sânge

- elimina din organism excesul de sodiu și de a reduce la un nivel optim pe cel de potasiu, mai arată sursa menționată.

Chirurgical se realizează pentru blocarea arterelor coronare, atac de cord, boala valvulară și boala cardiacă congenitală.

Insuficiența cardiacă, prevenție

Deși unii dintre factorii de risc, precum vârsta, istoricul familial sau rasa, nu pot fi controlași, prevenția poate fi realizată prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Astfel, lucrurile pe care le puteți face includ:

- păstrarea unei greutăți sănătoase

- consumul de alimente care sunt bune pentru inimă

- exerciții fizice regulate, 30 de minute pe zi

- gestionarea stresului

- renunțarea la fumat

- renunțarea la alcool

- evitarea consumului de substanțe interzise, în scop recreativ

- acordarea atenției cu privire la alte afecțiuni ce pot crește riscul de apariție a insuficienței cardiace.

Vezi și: Vitamina B2, riboflavina. Care este doza necesară, cine se află la risc de deficit și care sunt simptomele acestuia