Neurorecuperarea este vitală pentru pacienții cu traumatism cranio-cerebral, care rămân cu sechele grave după un astfel de eveniment, explică prof dr Dafin Mureșanu.
Tulburările de memorie, funcției executive, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecințe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită, în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TCC), dar și ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson, rămânând o cauză majoră de dizabilitate. În acest context, atât cercetarea fundamentală, cât și neurologia clinică urmăresc cu predilecție îmbunătățirea substanțială a calității vieții pacientului, acordând un interes crescut pentru ceea ce se numește astăzi , neurorecuperare sau neuroreabilitare.
În cazul traumatismelor cerebrale, acestea reprezintă o patologie complexă care ridică numeroase probleme, atât în faza acută, dar mai ales în cea de recuperare. Mulți dintre cei care au suferit un traumatism cranian, prezintă sechele, chiar și cei cu traumatisme craniene ușoare. Tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție), afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra famililor, dar și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor dizabilități fizice, afectând capacitatea de muncă, relațiile familiale, activitățile zilnice. În acest context, recuperarea neuropsihologică este esențială.
„Recuperarea funcțiilor neurologice reprezintă un proces dinamic, multifactorial diferit de la un pacient la altul, făcând imposibil de găsit o singură terapie ideală, perfectă, pentru toți pacienții. Mai exact, recuperarea se constituie într-un un proces continuu, dinamic, care trebuie început în spital la indicațiile și sub supravegherea unei echipe multidisciplinare formată din medicini neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuți, logopezi, psihologi, asistenți sociali" a precizat prof dr Dafin Mureșanu, la a 18-a ediție a Congresului Academiei Multidisciplinare de Neurotraumatologie, desfășurată la Cairo.
El a adăugat că „în timpul terapiei fizice pacienții sunt ghidați prin intermediul exercițiilor să încerce să își recâștige abilitățile pierdute. Recuperarea trebuie să continue și în condiții domestice, la domiciliu pacientului, intensitatea și durata acesteia depinzând atât de statusul clinic al pacientului, cât și de condițiile familiale, deoarece ei au nevoie de ajutorul și supraveghere din partea celor apropiați".
Pentru unii pacienți, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viața. De aceea un management adecvat presupune existența unor echipe multidisciplinare care să asigure un tratament individualizat, iar pregătirea specialiștilor în acest domeniu este mai mult decât necesară și obligatorie.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
