Nilvadipina, medicament pentru hipertensiune încetinește progresia Alzheimer?

În încercarea de a găsi noi tratamente care să încetineasacă progresia bolii Alzheimer, cercetătorii au descoperit că medicamentul pentru hipertensiune arterială nilvadipină a crescut fluxul de sânge în centrul de memorie și învățare al creierului în rândul persoanelor cu boală Alzheimer, fară a afecta alte părți ale creierului, arată o nouă lucrare publicată în jurnalul Hypertension al American Heart Association.

Ce face nilvadipina, medicamentul pentru hipertensiune

Aceste constatări indică faptul că scăderea cunoscută a fluxului sangvin cerebral care apare la pacienții cu Alzheimer poate fi inversată în unele regiuni ale creierului. Cu toate acestea, o întrebare importantă este dacă această creștere observată în fluxul sangvin cerebral se traduce în beneficiile clinice, notează autorii.

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență. Riscul de îmbolnăvire crește odată cu vârsta și cauzele sunt în mare parte necunoscute. Studiile anterioare au arătat că fluxul sangvin la nivelul creierului scade în cazul bolii Alzheimer.

Nilvadipina este un blocant al canalelor de calciu utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute - hipertensiune. Cercetătorii au încercat să descopere dacă nilvadipina ar putea contribui la tratarea bolii Alzheimer prin compararea utilizării nilvadipinei cu a unui placebo în rândul persoanelor cu form ușoare până la moderate ale bolii Alzheimer.

Cercetătorii au repartizat aleatoriu 44 de participanți la studiu pentru a primi fie nilvadipină, fie un placebo, timp de șase luni. Nici cercetătorii și nici participanții nu au știut cine a primit medicamentul sau placebo-ul, care a fost împărțit în mod egal între cele două grupuri. La începutul studiului și după șase luni, cercetătorii au măsurat fluxul sangvin către anumite regiuni ale creierului, utilizând o tehnică unică de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).

Fluxul sangvin a crescut notabil

Rezultatele au arătat că fluxul sangvin către hipocampus – centrul de memorie și învățare al creierului - a crescut cu 20% în rândul grupului cu nilvadipină, comparativ cu grupul placebo. Fluxul de sânge în alte regiuni ale creierului a fost neschimbat în ambele grupuri.

„Acest tratament pentru hipertensiune este promițător, deoarece nu pare să scadă fluxul de sânge în creier, care ar putea provoca mai mult râu decât beneficii", a spus autorul studiului, dr. Jurgen Claassen, doctor în medicină, profesor asociat la Universitatea Radboud Centrul Medical din Nijmegen, Olanda. „Chiar dacă niciun tratament medical nu este lipsit de risc, obținerea unui tratament pentru hipertensiune arterială ar putea fi importantă pentru a menține sănătatea creierului la pacienții cu boală Alzheimer".

Cercetătorii au remarcat faptul că dimensiunea eșantionului de subiecți a fost prea mică și că timpul de urmărire a fost prea scurt pentru a studia în mod fiabil efectele acestei creșteri a fluxului sangvin cerebral asupra măsurilor structurale ale creierului și asupra măsurilor cognitive.

Participanții la studiu au fost examinați între 2013 și 2015 ca parte a unui proiect de cercetare mai mare care a comparat nilvadipina cu placebo în rândul a mai mult de 500 de persoane cu o boală Alzheimer ușoară până la moderată (vârsta medie 73 de ani, mai mult de jumatate fiind femei și cea mai mare parte de rasă caucaziană).

În acest proiect mai mare, efectele asupra fluxului sangvin cerebral nu au fost însă măsurate. În general, nu a fost observat niciun beneficiu clinic al utilizării nilvadipinei. Cu toate acestea, un subgrup de pacienți cu simptome ușoare de boală au arătat beneficii, în sensul unui declin mai lent al memoriei.

Ipoteză sugerată și de alte studii

Studiile anterioare au sugerat că tratamentul pentru hipertensiune ar putea reduce riscul apariției demenței. Autorii cred că efectele benefice asupra fluxului de sânge creier ar putea explica o parte din acest efect.

Studiul este unul din puținele care folosesc această tehnică RMN pentru a cerceta efectele tratamentului asupra fluxului sangvin cerebral, făcând cercetările suplimentare critice. În plus, numărul mic de participanți de rasă și etnie similare înseamnă că rezultatele pot să nu se aplice altor populații.

„În viitor, trebuie să aflăm dacă îmbunătățirea fluxului de sânge, în special în hipocampus, poate fi folosit ca un tratament de sprijin pentru a încetini progresia bolii Alzheimer, în special în primele stadii de boală, a spus Claassen.